Uniunea Bancară, un nou măr al discordiei în UE. Toată lumea încearcă să capete controlul asupra sectorului bancar

Banca Centrală Europeană întâmpină rezistenţă în eforturile de a înfiinţa Uniunea Bancară pentru spaţiul comunitar, iar două dintre cele mai grele voci din UE par că s-au răzgândit şi cer ca guvernele naţionale să aibă puteri sporite în sectorul bancar. În acelaşi timp, Comisia Europeană cere dreptul de a închide băncile cu probleme şi de a decide cine încasează pierderile în cazul unui faliment bancar.

Joi are loc reuniunea lunară a consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE), care va fi cel mai probabil dominată de discuţii vizavi de planurile de înfiinţare a unei uniuni bancare pentru spaţiul comunitar. Atât oficialii BCE, cât şi economiştii şi analiştii sunt de acord că această instituţie trebuie creată cât mai curând, înfiinţarea ei fiind considerată un pas vital pentru evitarea izbucnirii de noi crize în UE. 

Însă Franţa şi Germania, unul dintre principalii susţinători ai propunerii, dau acum de înţeles că nu mai vor înfiinţarea acesteia şi cer mai multă libertate pentru autorităţile naţionale când vine vorba de bănci, notează cotidianul de business „The Wall Street Journal”. Cele două state au propus săptămâna trecută ca strategiile aplicate în cazul unui faliment bancar să revină guvernelor, promovând în schimb o mai bună „cooperare” cu ajutorul unui consiliu de reprezentanţi. 

De cealaltă parte, Comisia Europeană cere dreptul de a închide băncile cu probleme atunci când acestea sunt în pericol de faliment şi, în caz că se ajunge la asta, tot Bruxelles-ul vrea să fie cel care decide cine încasează pierderile.

Propunerile Comisiei sunt cuprinse într-un draft de proiect care are ca scop reformarea sistemului de reacţie a forurilor comunitare în cazul izbucnirii unei crize, potrivit agenţiei de ştiri Bloomberg.

Totodată, Bruxelles-ul vrea să fie cel care coordonează şi dictează măsurile care trebuie luate pentru a preveni intrarea în faliment a grupurilor bancare care au potenţialul de a destabiliza întregul sistem financiar al zonei euro şi al Uniunii Europene.

Sistemul proiectat acum de Comisia Europeană include şi o nouă instituţie cu putere de decizie în sistemul bancar, o agenţie care să pregătească proiectele de decizii, hotărârile finale urmând să revină Comisiei Europene. 

Conducerea agenţiei ar urma să fie formată din reprezentanţi ai Comisiei şi ai Băncii Centrale Europene.  Nu toate statele din zona euro ar avea reprezentanţi în această instituţie, precizează jurnaliştii Bloomberg, care au obţinut draftul. Agenţia ar putea avea dreptul să aibă şi iniţiative proprii, precum inspecţii la sediile băncilor.

Faptul că nu toate statele ar urma să fie reprezentate face însă foarte puţin probabilă adoptarea propunerii, notează „The Wall Street Journal”. 

La finalul anului trecut, după luni de negocieri şi o reuniune-maraton de 14 ore, liderii europeni au găsit o formulă finală pentru înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară. Apariţia autorităţii este considerată primul pas pentru înfiinţarea unei uniuni bancare pentru blocul comunitar. 

Instituţia de supraveghere va funcţiona începând cu 1 martie 2014 şi va fi condusă de câte un reprezentant al celor 17 state din zona euro, patru oficiali din cadrul BCE, un preşedinte şi un vicepreşedinte. Până atunci, pentru a face progres în acest sens, BCE a primit autoritatea de a interveni în supravegherea unei bănci cu probleme dinainte ca aceasta să primească fonduri prin Mecanismul European de Stabilitate.    

Înfiinţarea autorităţii de supraveghere este aclamată de Bruxelles drept o nouă strategie de soluţionare a crizei, însă planul nu face nimic pentru a combate efectele imediate ale acesteia. Liderii europeni speră că, printr-o supraveghere mai strictă a grupurilor bancare, vor elimina o parte dintre problemele sistemice care au contribuit la izbucnirea crizei şi, mai ales, la transferarea riscului generat de supraîndatorarea statelor către sectorul bancar. 

Sub puterea noii instituţii vor intra doar băncile care deţin active în valoare de cel puţin 30 de miliarde de euro sau echivalente cu 20% din Produsul Intern Brut şi cele care au primit fonduri de urgenţă de la instituţii europene. După estimările miniştrilor, numărul acestor instituţii este cuprins între 150 şi 200.