Ieşirile ilegale de capital din economiile emergente au totalizat aproape 8.000 de miliarde de dolari în zece ani

Un nou raport elaborat de Glogal Financial integrity, o companie de cercetare şi consultanţă cu sediul în Washington, DC, detaliază fluxurile financiare ilicite care părăsesc economiile în curs de dezvoltare utilizând ultimele date statistice disponibile de la sfârşitul anului 2013.

Valoarea cumulată a acestor „hot money” – „bani fierbinţi” care părăsesc ţările în curs de dezvoltare a totalizat peste 7.800 de miliarde (trilioane) de dolari între 2004 şi 2013. În termeni anualizaţi aceasta înseamnă pentru ultimii trei ani peste un trilion pe an, cu o rată de creştere de 6,5% pe an.

În Asia, fluxurile ilegale au crescut cu cel mai ridicat ritm, de 8,6% pe an. De asemenea este continentul de unde provin cinci din primele 10 cele mai mari surse de lichidităţi provinite de activităţi financiare ilegale, în special China, care este şi pe primul loc.

Cele mai multe ieşiri ilegale de bani, 83% din total după calculele Global Financial Integrity provin din facturile subevaluate sau supraevaluate, după cazutilizate în vamă pentru activităţile de import/export.

Mecanismul de fraudare este relativ simplu, valoarea din vamă fiind declarată mai mică dacă se importă, pentru a scuti din taxe sau mai mare la exporturi pentru a beneficia de eventuale subvenţii, sau să mascheze ieşirile de capital spre paradisuri fiscale.

Aceste mecanisme sunt utilizate de asemenea pentru spălările de bani şi să li se confere o aparentă legalitate a veniturilor realizate din alte activităţi ilegale.
Documetele sunt plimbate de regulă printr-un paradis fiscal, de unde se redirecţionează sumele rezultate din spălarea banilor spre alte conturi. Astfel se manipulează fraudulos preţul, cantitatea sau calitatea bunurilor şi servicilor parte din bani find destinaţi pentru a corupe oficiali guvernamentali.

Prin aceste tehnici se spală în medie 655 de miliarde de dolari anual.
 
Restul tranzacţiilor se referă efectiv la transferurile de bani spre paradisuri fiscale, mai ales în cazul ţărilor unde sunt limitate ieşirile de capital, cum ar fi China sau Africa de Sud.

În România vârful ieşirilor ilegale de capital a coinicis cu perioada de boom imobiliar, când mulţi şi-au pus la adăpost sumele rezultate din tranzacţii speculative. De multe ori sumele se reîntorc sub forma de investiţii străine. Este cazul Rusiei, de exemplu, unde Cipru figurează printre principalii investitori străini.