Gazprom, aproape de amendă din partea Comisiei Europene pentru practici anticoncurenţiale. Gigantul riscă o sancţiune de 15 miliarde de dolari
0Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au readus în centrul atenţiei gigantul rus Gazprom, considerat una dintre „armele“ Kremlinului în politica sa externă, în condiţiile în care compania tocmai ce a avertizat Ucraina că nu şi-a plătit datoria de 1,5 miliarde de dolari pentru gaze şi în contextul în care trupele ruse au ocupat Crimeea.
Grupul rus se află încă din 2012 în centrul unei investigaţii demarate de către Comisia Europeană pe motiv că ar fi obstrucţionat concurenţa în Europa prin practicile sale.
Radio Europa Liberă scria în data de 11 februarie că un prim draft al rezultatelor investigaţiei este aşteptat să apară în luna mai. Acest lucru este posibil deoarece Joaquin Almunia – comisar european pe probleme de Concurenţă şi vicepreşedinte al Comisiei Europene şi Gunther Oettinger – comisar european pentru Energie, insistă pe terminarea cazului până la expirarea mandatelor acestora, în luna noiembrie.
În primul rând, vom vedea publicitate negativă la adresa Gazprom, pe urmă amenzi substanţiale, iar rezultatele investigaţiei vor oferi „muniţie“ companiilor europene care importă gaze de la Gazprom astfel încât să dea în judecată gigantul rus la instanţele internaţionale de arbitraj.
Moscova este furioasă şi încearcă cu disperare să ajungă la un acord cu Comisia Europeană, multiple delegaţii ruse călătorind la Bruxelles în ultimele luni. Rezultatele negocierilor sunt, însă, învelite în mister.
Ce vrea Comisia Europeană
Oficialii europeni vor să spargă monopolul Gazprom pe piaţa europeană. În primul rând este vorba de respectarea Pachetului III Energie, care stipulează foarte clar separarea producţiei de transport. Problema o constituie faptul că Gazprom deţine atât zăcămintele din Siberia, cât şi o serie de conducte, fiind atât transportator, cât şi producător. Or, Comisia Europeană nu doreşte excepţii de la regulile sale. În vizor se află, spre exemplu, acordurile pe care Rusia şi Gazprom le-au făcut cu o serie de state pentru gazoductul South Stream. Statele în cauză sunt Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Slovenia, care permit ca Gazprom să deţină tronsoanele South Stream de pe teritoriul lor. Deocamdată niciun crâmpei de conductă nu este construit, ceea ce înseamnă că legislaţia comunitară nu este încălcată. Dar comisia doreşte foarte clar ca această conductă să opereze conform regulilor europene.
Cum am ajuns să plătim mai mult pe gaze decât Germania
O altă problemă o constituie practicile comerciale ale Gazprom, care limitează concurenţa. Este vizată direct clauza prin care companiile care cumpăra gaze de la grupul rus nu au voie să revândă cantităţile rămase în surplus pe alte pieţe. În acest fel, Gazprom a reuşit să impună preţuri mult mai mari statelor din Europa de Est. Astfel, Europa de Vest are mai multe surse de aprovizionare pentru gaze: Norvegia, Algeria, terminale de gaz lichefiat care sunt alimentate din Qatar, plus Gazprom. Or, în Estul Europei, singura sursă o constituie Rusia, ceea ce a dus la situaţia paradoxală în care Germania importă gaze de la Gazprom la preţuri mai mici decât Polonia.
Prin eliminarea interdicţiei, companiile germane care aduc gaze din Rusia, precum E.ON sau RWE, vor putea revinde gaze în Polonia sau România. Ceea ce ar crea concurenţă pentru însuşi Gazprom, rezultatul final fiind scăderea preţului.
Legată direct de această problemă este problema fluxului reversibil pe conducte. Adică gazoductul care duce „aurul albastru“ din Polonia în Germania sau din România în Bulgaria să poată fi capabil şi de pompaj în sens invers.
Posibilă amendă de 15 miliarde de dolari
În 2012, inspectorii europeni au ridicat documente de la mai multe companii europene, parteneri tradiţionali ai gigantului rus, respectiv OMV, E.ON şi RWE.
În cazul în care Gazprom va fi găsită vinovată, Comisia Europeană ar putea aplica o amendă de până la 10% din cifra de afaceri. Astfel, potenţiala amendă ar putea ajunge la 15 miliarde de dolari. Procentual, însă, CE nu a acordat niciodată maximul de sancţiune, încercând să obţină concesii în favoarea cetăţenilor sau utilizatorilor.
Iar lucrurile nu stau prea bine pentru gigantul rus: autorităţile de competiţie de la Bruxelles au în „palmares“ câteva amenzi substanţiale acordate Microsoft sau Intel. Recent, Google a scăpat de amendă după ce a promis să afişeze în rezultatele afişate de motorul său de căutare şi linkuri ale unor servicii oferite de companii concurente.
Mai puteţi citi:
Lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni sunt avansate şi vor fi încheiate până la 15 aprilie, vicepremierul Liviu Dragnea venind la Chişinău cu „ordinul de plată“, în sumă totală de 1,2 milioane euro, reprezentând contribuţia românească pe teritoriul Moldovei, a afirmat premierul Victor Ponta, citat de Mediafax.
De ce nicio companie româneasca nu are un contract direct de achiziţie gaze cu Gazpromul?
Niciun Guvern, Minister sau companiei românească nu a reuşit în ultimii 14 ani, abordarea importului gazelor printr-un contract direct cu Gazprrom şi probabil nu se va întâmpla nici în următorii ani. Această situaţie este cauzată exclusiv de oficilităţilor române, care, în anul 2000, au „fabricat” ruperea convenţilor existente între România şi Rusia şi au dat curs liber intermediarilor şi creşterii preţului gazelor de import în România.
Ruşii ne dau gaze mai ieftine, dar pentru consumatorii finali tariful ar putea creşte
Republica Moldova va cumpăra gaz rusesc, în 2014, la un preţ de 365 de dolari pentru o mie de metri cubi, cu 10 dolari mai puţin faţă de anul curent. Asta prevede acordul semnat miercuri, la Moscova, de către Moldovagaz şi gigantul rus Gazprom.
Parlamentul din Kîrgîstan a aprobat miercuri preluarea de către grupul rus Gazprom a companiei naţionale de gaze Kyrgyzgaz, pentru doar un dolar american, scrie Ria Novosti.
Se încarcă comentariile...
