Bulgaria, tot mai aproape de zona euro. UE pregătește aprobarea oficială pentru aderarea din 2026

Bulgaria ar putea deveni, începând cu 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, în ciuda tensiunilor interne și a temerilor exprimate de o parte a populației cu privire la efectele asupra costului vieții.

Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană urmează să dea undă verde aderării Bulgariei la euro

Potrivit unor surse citate de publicația POLITICO, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) urmează să dea undă verde aderării Bulgariei la moneda unică, într-un raport care va fi publicat săptămâna viitoare. Decizia vine după ani de pregătiri și ajustări economice, marcate de provocări în atingerea criteriilor de convergență, în special în domeniul inflației.

Trecerea la euro este prezentată de autoritățile de la Sofia ca un pas firesc pentru consolidarea rolului Bulgariei în cadrul UE. Printre avantajele invocate se numără reducerea costurilor de tranzacționare, creșterea investițiilor și o mai mare influență în procesul decizional de la nivelul BCE. „Aderarea la euro va însemna consolidarea suveranității Bulgariei, prin participarea directă la deciziile BCE,” a declarat Atanas Pekanov, economist și fost vicepremier, într-un interviu pentru POLITICO.

Moneda națională – leva – este deja legată de euro printr-un curs fix, însă fără ca Bulgaria să aibă un cuvânt de spus în politica monetară europeană. Odată intrată în zona euro, Bulgaria va primi un loc oficial în Consiliul Guvernatorilor BCE. Totuși, impactul său va fi limitat, având în vedere că economia bulgară reprezintă mai puțin de 1% din PIB-ul combinat al zonei euro.

Îngrijorări și opoziție internă

Pe plan intern, însă, entuziasmul nu este universal împărtășit. O parte a populației, mai ales din mediul rural, se teme de o creștere a prețurilor, în special la produsele de bază. Experiențele altor state recent intrate în zona euro — precum Slovacia, Estonia și Lituania — arată că, pe termen scurt, integrarea poate antrena o ajustare a prețurilor către nivelurile vest-europene, ceea ce afectează în primul rând gospodăriile cu venituri mici.

„Locuitorii din mediul rural nu se opun din convingeri eurosceptice, ci din teama că viața va deveni mai scumpă,” a explicat Pekanov, un susținător fervent al aderării.

În acest climat de incertitudine, președintele Rumen Radev a adus tensiunea la un nou nivel, anunțând recent intenția de a organiza un referendum național pentru amânarea procesului de aderare. Propunerea a fost întâmpinată cu critici dure, fiind considerată neconstituțională de Curtea Constituțională, care s-a pronunțat anterior împotriva unor astfel de inițiative.

De asemenea, majoritatea forțelor politice din Parlamentul de la Sofia sprijină aderarea, ceea ce face puțin probabilă o rediscutare a calendarului. Premierul Rossen Jeliazkov a criticat vehement ideea organizării unui referendum: „Este o dezbatere artificială, care manipulează populația și alimentează temeri nejustificate într-un moment în care națiunea ar trebui să fie încrezătoare în propriul viitor economic.”

Obstacole depășite, provocări viitoare

Bulgaria se află în prezent pe ultima sută de metri în procesul de îndeplinire a criteriilor de aderare. Cea mai mare provocare a fost inflația, care a scăzut semnificativ – de la 4,7% în 2023 la 2,6% în 2024. Totuși, prognozele indică o posibilă creștere până la 3,6% în 2025, peste nivelul mediu din zona euro (estimat la 2,1%). Cauza principală: majorarea TVA la începutul anului.

Pentru a fi acceptată, Bulgaria trebuie să mențină o inflație medie anuală care să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai stabile trei economii europene — în 2024: Irlanda (1%), Italia (1,4%) și Luxemburg (1,6%).

Chiar și în condițiile unor fluctuații, Sofia pare hotărâtă să nu rateze momentul. Rămâne de văzut dacă sprijinul politic se va menține la cote suficiente pentru a contrabalansa temerile sociale, în special într-un context regional încă volatil.