Bugetul şi fiscalitatea: la ce să ne aşteptăm, scenariile noii paradigme fiscale ale anului 2022

„Ne aşteptăm să se întâmple ceva şi nu am vrea să se întâmple între Crăciun şi Revelion, ca acum două decenii”, a declarat Gilda Lazăr, Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova si Bulgaria, în cadrul videoconferinţei  ”Bugetul şi fiscalitatea”.

„Întrebarea care se pune în cazul nostru este nu ce aşteptăm noi de la buget, ci ce aşteaptă bugetul de la noi. Iar ca bugetul să primească ceea ce aşteaptă, trebuie îndeplinite condiţii minime: cadru normal de dialog şi predictibilitate”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria, la conferinţa ”Bugetul şi fiscalitatea: la ce să se aştepte economia, scenariile noii paradigme fiscale ale anului 2022”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Potrivit oficialului JTI, într-o perioadă de criză fără precedent, un sector economic considerat conservator şi `nelamodă` s-a dovedit a fi solid şi rezilient. Industria tutunului contribuie anual la buget cu circa 3,6 miliarde de euro, aproximativ 12% din PNRR, bani pentru care guvernul nu trebuie să îndeplinească nicio condiţie. În 2020, veniturile provenite din accize au crescut cu circa 11% faţă de 2019, iar în primele nouă luni din 2021 cu aproape 14%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020.

Doar JTI, una dintre cele trei mari companii de pe piaţa ţigaretelor a virat la buget în primele nouă luni din 2021 peste 4,28 miliarde lei, în creştere cu circa 20% faţă de taxele plătite în aceeaşi perioadă din 2020. Suma reprezintă accize, TVA şi alte taxe, impozite şi contribuţii, plătite de cele două entităţi prin care compania îşi desfăşoară activitatea în România, JT International (Trading) şi JTI Manufacturing (Fabrica).

„Contribuţiile s-au majorat pentru că sistemul fiscal şi cadrul legal nu au fost perturbate, iar contrabanda s-a situat la sub 10%, cel mai mic nivel din ultimii 15 ani. Pentru ca aceste creşteri să continue şi în anii care urmează, cerem doar un cadru normal de dialog şi cât mai multă predictibilitate. Sectorul tutunului este esenţial pentru buget şi orice deviaţie de la cele stabilite poate duce la pierderi majore. Suntem o industrie bună pentru economie, în ciuda eforturilor de demonizare cu care ne confruntăm - 75% din cifra de afaceri înseamnă taxe, impozite şi mai ales accize, care se plătesc în avans, înainte ca produsele să fie vândute consumatorilor. Suntem buni şi pentru cadrul macro-economic, reducem deficitul comercial. Anul trecut exporturile de produse din tutun au fost în sumă de 1,3 miliarde euro, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi cu peste un miliard de euro. România e al treilea mare producător de produse din tutun din UE, după Germania şi Polonia.”, a precizat Gilda Lazăr.

Conform unui studiu al Asociaţiei de Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), într-un scenariu pesimist, bazat pe ipoteza unei recesiuni la nivelul UE şi implicit în România, a unei intensificări a restricţiilor pe piaţa ţigaretelor şi a creşterii contrabandei, contribuţia sectorului s-ar diminua la doar 2,1 miliarde euro, faţă de circa 3,6 miliarde euro în prezent. În scenariul optimist, contribuţia industriei de profil ar putea ajunge la peste 5,7 miliarde de euro anual, dacă piaţa neagră s-ar menţine la sub 10%, iar cadrul legislativ şi fiscal nu ar suferi schimbări neplanificate şi radicale.

„Ce de făcut? Consultare, dialog, măsuri proporţionale. Anul trecut a fost respinsă o iniţiativă legislativă foarte radicală, care prevedea interziceri pe toată linia, de la expunerea produselor la raft şi până la sponsorizări. A fost respins, dar probabil că va reveni în spaţiul public. Din 2002, au existat calendare de creştere a accizei, pe cinci-şapte ani. Calendarul care include şi anul următor a ajuns la final, fiind deja atins nivelul accizei prevăzute pentru 2022. După perioade de criză, ne aşteptăm la creşteri de taxe. Mai ales pentru că nivelul accizei în preţ a scăzut la sub 60%, această incidenţă în preţ reprezentând o cerinţă europeană. Nu am avut însă cu cine să discutăm, în condiţiile interimatelor de la Ministerul Finanţelor. Ne aşteptăm să se întâmple ceva şi nu am vrea să se întâmple între Crăciun şi Revelion, ca acum două decenii. Tot ce aşteptăm de la autorităţi este predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă, pentru a putea creşte contribuţia la buget”, a punctat reprezentantul JTI.