Buget 2022: Ce facilităţi sunt amânate sau îngheţate pentru a se putea reduce considerabil cheltuielile statului

FOTO Shutterstock

Ministerul Finanţelor a proiectat bugetul pe 2022, publicând principalele măsuri care trebuie luate pentru a scădea deficitul bugetar şi limitarea cheltuielilor publice.

Astfel, la estimarea cheltuielilor vor fi avute în vedere, în principal, următoarele măsuri: 

Menţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor şi sporurilor de care beneficiază personalul din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv personalul care ocupă funcţii de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepţie de la această regulă, pentru personalul care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr.II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare Sănătate şi asistenţă socială” la Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu ¼ din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu ¼ din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021;

Menţinerea în anul 2022 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an);

Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice şi prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizaţiei de vacanţă

Menţinerea în anul 2022 a indemnizaţiei de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);

Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu privire la alocarea  de la bugetul de stat şi bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut şi acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută şi în Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică;

Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetăţean român şi a cupoanelor sociale pentru educaţie;

Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune. În contextul imposibilităţii aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menţinerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile şi persoanele singure beneficiare ale ajutorului social şi pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creşterea riscului de excluziune socială, ţinând seama şi de contextul social şi economic actual;

Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene;

Neacordarea de tichete cadou şi tichete culturale;

Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;

Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător;

Menţinerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare la nivelul anului 2021;

Neactualizarea normei de hrană şi echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;

Plata eşalonată a hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;

Neacordarea indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, poliţişti, poliţişti de penitenciare, magistraţi, personal auxiliar din justiţie, funcţionari publici parlamentari);

Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituţiilor publice cât şi din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială şi de asistenţă socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creşterea compensaţiei serviciului public de transport feroviar de călători şi a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;

Menţinerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a unor indemnizaţii/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluţionari, persecutaţi, etc), precum şi a indemnizaţiilor academicienilor, urmaşilor acestora;

În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021;

În aceste condiţii veniturile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 33,4% din PIB, 33,7% din PIB în anul 2023, urmând ca în anul 2025 să reprezinte 34,2% din PIB, evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, măsurile de îmbunătăţire a colectării pe termen mediu cu ţinte anuale de 10,7 miliarde lei în anul 2022 (0,8% din PIB) până la 22,7 miliarde lei în anul 2024 (1,5% din PIB) precum şi de valorificarea frecvenţelor radio în noile benzi de frecvenţe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicaţii mobile terestre de bandă largă 5G (2,5 miliarde lei),iar cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 39,2% din PIB, ajungând la 36,2% în 2025, în scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB. 

Realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea ţintei de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârşitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului; Abordarea avută în vedere este una echilibrată care se axează şi pe o consolidare pe partea de venituri prin creşterea gradului de colectare dar şi întărirea capacităţii de administrare a regimului fiscal. 

Deficite bugetare în perioada 2019-2025

Procedura de deficit excesiv a fost iniţiată în luna aprilie a anului 2020 ca urmare a încălcării limitei de 3% prevăzută în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, cât şi lipsa introducerii unei consolidări fiscale în urma avertismentelor primite de la Comisia Europeană. Potrivit recomandării Consiliului UE procedura de deficit excesiv trebuie încheiată până în anul 2022.

Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025  la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22  puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02 % din PIB în anul 2024.

Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat  startul unui proces  de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referinţă, aspect care ţinteşte reducerea graduală a deficitului în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite prin valuri succesive la nivel naţional şi global.

În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar continuă să se ajusteze şi în anul 2022, cu 1,6 puncte procentuale faţă de 2021, pentru ca în anul 2025 să înregistreze 2,05% din PIB.

Pe termen mediu (2022 – 2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide)  nu va depăşi 44,6% din PIB.

Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menţinerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci şi asigurarea faptului că îndatorarea suplimentară ar trebui să aibă corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei, care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generaţiile viitoare.