Scumpirile, principalul risc al adoptării euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mureşenii cu datorii la impozite şi taxe s-au trezit cu popriri pe salarii foto arhivă

Principalul risc al adoptării monedei euro constă în creşterea preţurilor pentru produsele de larg consum pentru români, arată Planul Naţional de adoptare a monedei euro, care conţine şi o serie de măsuri prin care instituţiile româneşti vor asigura informarea şi protecţia consumatorilor.

Membrii comisiei care a redactat Planul au recomandat ca obiectiv realist pentru intrarea României în zona euro orizontul 2024-2026. Cu toate acestea, oficialii nu specifică o dată precisă pentru intrarea în zona euro, însă au fost redactate mai multe scenarii pentru intrarea în zona euro, scenarii însoţite de reforme specifice necesare. „Se lasă astfel la latitudinea decidenţilor alegerea unui scenariu sau altul, funcţie de orientarea ideologică a acestora, dar şi de determinarea şi curajul de a implementa reformele recomandate necesare trecerii la euro”, spune Aura Socol, unul dintre membrii Comisiei Naţionale de trecere la euro.

În Planul Naţional de adoptare a monedei euro, data-ţintă a adoptării monedei euro este numită „ziua euro” (€-day) şi, înainte şi după aceasta, instituţiile româneşti trebuie să ia o serie de măsuri pentru a-i proteja pe români de efectele schimbării leului cu euro.

Riscuri şi beneficii

Potrivit raportului, principalul risc pentru consumatori constă în creşterea preţurilor pentru produsele de larg consum. Majorările pot avea la bază o serie de factori precum armonizarea preţurilor din România cu cele din Uniunea Economică şi Monetară, rotunjirea în sus a preţurilor în euro, în urma conversiei, sau creşterea riscului de înţelegere secretă între agenţii economici. De exemplu, conversia monedei poate genera coordonarea a strategiilor de preţ a companiilor, în vederea majorării artificiale a preţurilor şi reducerii surplusului consumatorilor.  Autorităţile menţionează că deja unele preţuri sunt aliniate la nivel european în facturile de energie, telefon etc., şi desigur că vor fi şi creşteri de preţuri, însă fenomenul poate fi doar temporar. Cu toate acestea, vor exista şi efecte benefice, precum eliminarea costurilor de tranzacţie asociate cursurilor de schimb diferite.

Ce măsuri de protecţie vor lua autorităţile

Banca Naţională a României se va concentra pe comunicarea elementelor tehnice (designul bancnotelor şi monedelor euro, rata de conversie, calendar şi modalităţi de schimb, alimentare cu numerar etc.), în timp ce instituţiile guvernamentale se vor axa pe transmiterea unor informaţii esenţiale legate de impactul fiscal, contabil, salarii, IT, afişarea duală a preţurilor, monitorizarea evoluţiei preţurilor, protecţia consumatorilor etc

Autorităţile din România vor începe pregătirile pentru schimbarea banilor cu 12 luni înaintea „zilei euro”, urmând ca preţurile să fie afişate atât în lei, cât şi în euro (afişare duală) cu şase luni înainte. După „ziua euro”, se vor afla în circulaţie atât lei, cât şi euro (circulaţie duală), ceea ce înseamnă că românii vor putea plăti cu ambele monede.

Cu toate acestea, campania de informare a populaţiei va începe cu circa 20 de luni înainte de „ziua euro”. Autorităţile vor informa asupra aspectelor practice ale procesului, dar vor încerca şi consolidarea percepţiei favorabile şi a încrederii în moneda unică europeană.

De exemplu, publicul va fi informat cu privire la rata şi mecanismele de conversie a preţurilor, salariilor, pensiilor, conturilor, a altor venituri şi cheltuieli. Va fi înfiinţată o linie telefonică permanentă, gratuită şi eventual unul sau mai multe portaluri pe reţelele de socializare dedicate pentru oferirea de informaţii esenţiale, în timp real, privind procesul de introducere a noii monede.

Românii vor fi informaţi, de asemenea, cu privire la caracteristicile bancnotelor şi monedelor euro, calendarul şi modalitatea de preschimbare, măsurile privind asigurarea alimentării cu numerar a sectorului bancar şi a marilor comercianţi, funcţionarea şi adaptarea bancomatelor, a POS-urilor, facilităţilor online şi mobile banking.

Vor fi organizate campanii separate pentru anumite grupuri de audienţe-ţintă, de exemplu minorităţi naţionale şi, în special, pentru cea a rromilor, grupuri vulnerabile, casnice, pensionari, turişti, gospodine, dar şi mesaje separate pentru nevăzători.

Vor fi organizate campanii de tipul „Name &Shame” (pentru descurajarea celor care profită de introducerea euro pentru a creşte preţurile) şi pentru stimularea retragerii/colectării de numerar de la populaţie. Vor fi evidenţiaţi cei care profită de introducerea euro pentru a creşte preţurile şi eventual a sancţiunilor aplicabile.

Marii comercianţi, operatorii poştali, ambasadele şi consulatele României, dar şi comunităţile locale (primării, şcoli, biserici, poliţie, unităţi de frontieră etc.) vor fi implicate în informarea populaţiei.

Este important de menţionat că, din momentul aderării la UE, românii au avut cel mai înalt grad de favorabilitate în ceea ce priveşte percepţia asupra adoptării monedei unice europene (potrivit evaluărilor Eurobarometru 2007-2018).

Ce provocări ar putea fi întâmpinate

– stabilirea unei noi date-ţintă (€-day) pentru introducerea euro;

– îndeplinirea criteriilor de convergenţă în noul context european şi global

– comparaţia cu state care nu au adoptat euro (îndeosebi Polonia/Ungaria, dar şi Bulgaria)

– familiarizarea casierilor/publicului cu bancnote pe suport hârtie (euro) versus cele actuale pe suport polimer

– corelarea şi completarea acţiunilor şi mesajelor de comunicare ale instituţiilor implicate în comunicarea detaliilor tehnice despre euro;

– anticiparea şi soluţionarea aspectelor ce derivă din reacţia psihologică a celor cu venituri mici şi/sau a comercianţilor din pieţele agroalimentare.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite