Cum au fost „mânărite“ licitaţiile la achiziţiile publice pe fonduri europene. Statul a realizat un ghid care să elimine portiţele

Guvernul a trebuit să suporte de la buget corecţiile pentru instituţiile publice cu probleme în derularea achiziţiilor, precum operatorii de apă

Disperat de problemele apărute în ultimii ani cu achiziţiile publice făcute la proiecte derulate cu fondurile europene, ministerul de resort a realizat împreună cu Comisia Europeană un ghid de bune practici, care vine cu soluţii destinate a elimina diversele chichiţe sau interpretări legislative, astfel încât Guvernul să nu mai ajungă în situaţia de a suporta corecţii bugetare din partea Bruxelles-ului.

Ghidul a fost adoptat prin ordin comun al miniştrilor Dezvoltării, Mediului, Economiei, Muncii, al Ministrului Transporturilor, şi, respectiv, al Ministrului Fondurilor Europene. Riscurile identificate şi recomandările Comisiei Europene trebuie urmate de toate Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare care verifică procedurile de achiziţii publice.

Fără reduceri ale termenelor şi criterii discriminatorii

Prima pe listă este reducerea termenelor-limită de depunere a ofertelor, care este de acum permisă doar dacă anunţul de include toate criteriile de calificare şi selecţie, precum şi criteriul de atribuire.

Alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului, precum licitaţia restrânsă sau negocierea sunt acum permise doar dacă există există o urgenţă. „Simpla accelerare a procedurii de atribuire, fără o justificare a situaţiei care a determinat urgenţa, nu poate conduce la reducerea termenelor”, se arată în ghid.

Publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete este o altă problemă. Pe lângă publicarea parţială a criteriilor, „nota de justificare privind alegerea criteriilor de calificare şi selecţie, anunţul de participare şi documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi criterii”. La fel, nu mai sunt permise restricţii geografice, gen o staţie de asfalt aflată în limitele judeţului, sau o unitate de producţie stabilită în România ori în zona geografică unde se desfăşoară proiectul.

Le fel, nici limitarea artificială a concurenţei prin solicitarea de experienţă profesională în proiecte similare nu poate fi invocată pentru anumite tipuri de construcţii, gen construirea de şcoli în loc de construcţii civile. Nici solicitarea de dovezi nerezonabile, precum facturi care să arate cifra de afaceri pe un anumit domeniu, sau cererea de autorizaţii nerelevante nu sunt permise.

Evaluare necuantificabilă

O altă problemă o constituie impunerea drept criteriu „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, dar factorii de evaluare sunt necuantificabili sau nerelevanţi. Ca exemplu sunt oferite „înţelegerea caietului de sarcini şi a obiectivelor proiectului” sau „timpul de remediere a defecţiunii”, deşi acestea pot varia în funcţie de natura lor.

Excluderea automată a ofertantului cu cel mai mic preţ 

De obicei este justificată pentru a preveni eventuale probleme ulterioare. Acum, autorităţile au obligaţia de a cere clarificări. Modificarea anunţului de participare prin clarificări, nu prin publicarea unei erate se află şi ea pe listă. La fel, termenele de depunere a ofertelor trebuie prelungite dacă ofertanţii o cer, în cazul în care oferta nu poate fi depusă decât după vizitarea amplasamentului, consultarea unor anexe, sau în situaţia hilară în care autoritatea contractantă nu trimite documentele sau răspundurile la clarificări în termenele-limită. În plus, clarificările trebuie formulate de aceeaşi manieră şi trebuie cerute tuturor candidaţilor unde e nevoie, nu doar unora. La fel, perioadele date ofertanţilor să răspundă, trebuie să fie la fel de mari atunci când vizează aceeaşi problemă.

Comunicările privind rezultatele procedurilor trebuie să conţină şi ele o serie de elemente fixe, precum motivele concrete de respingere, data-limită până la care pot face contestaţii, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei declarate câştigătoare.

Modificările contractelor sunt şi ele considerate substanţiale atunci când schimbă echilibrul economic în favoarea firmei câştigătoare sau dacă modificarea ar fi permis selecţia altor companii. Nici extinderea considerabilă a ariei contractului, astfel încât să cuprindă bunuri, servicii sau lucrări ce nu erau incluse iniţial nu sunt în regulă. Conflictele de interese au fost şi ele extinse pentru a nu mai fi permise interesele de natură nepatrimonială. În plus, în comisii ar trebui cooptaţi experţi independenţi.

Criteriile vor fi extinse şi la fonduri publice

„Acest Ghid este primul document care se realizează în parteneriat cu toate instituţiile implicate: Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, Autorităţi de Management, Organisme Intermediare, Autoritatea de Certificare şi Plată, ANRMAP, UCVAP. Ghidul va reprezenta un instrument de lucru foarte util pentru toate aceste instituţii, dar şi pentru beneficiari, asigurând interpretarea unitară a principalelor speţe din domeniul achiziţiilor publice. Astfel, vor fi evitate greşelile din trecut şi, implicit, pierderile de bani: statul va înceta să-şi mai aplice corecţii financiare pentru propriile greşeli. Mult mai important, aceste bune  practici vor fi treptat aplicate si în utilizarea tuturor fondurilor publice, indiferent de sursa acestora - bugetul de stat, bugete locale sau altele“, a declarat, în comunicat, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene.

Pagube suportate de la buget

Pentru a îndrepta greşelile din perioada 2009-2011, Guvernul României a decis să suporte de la bugetul de stat contravaloarea corecţiilor financiare aplicate de Comisia Europeană pentru instituţiile publice finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional, respectiv pentru operatorii de apă şi alţi beneficiari din cadrul Programului Operaţional Mediu, potrivit comunicatului.