INFOGRAFIE Schimbările fiscale: prea puţin pentru a „spăla“ imaginea României
0
Măsurile negociate zilele acestea de guvernanţi cu reprezentanţii FMI sunt benefice pentru România, însă nu vor avea efecte suficient de puternice, spun economiştii. Investitorii caută strategii puternice şi predictibilitate. În România găsesc doar jumătăţi de măsuri şi instabilitate. "Adevărul" pune în oglindă sistemul fiscal al României cu celelalte din UE.
În ultimii trei ani, de fiecare dată când oamenii de afaceri şi economiştii cereau la unison relaxare fiscală, răspunsul Guvernului, oricare a fost el, era acelaşi: în acordul României cu FMI nu există spaţiu pentru reduceri de taxe sau alte măsuri de stimulare.
Acum însă, măsurile propuse sunt mult prea slabe. Plata TVA la încasarea facturilor va debloca lichidităţile în sistemul privat, însă nu va rezolva problemele semnalate de mediul de afaceri. Iar introducerea coplăţii în sistemul de sănătate nu poate echivala cu reducerea CAS pentru angajatori, măsură care ar avea cu adevărat impact. Din păcate, luarea unei decizii în acest sens trenează şi proiectul rămâne mai degrabă la stadiul de promisiune.
Membrii delegaţiei comune a Fondului, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, aflată la Bucureşti până pe 13 august, par a se arăta mult mai binevoitori faţă de planurile îndreptate strict către revitalizarea economiei şi impulsionarea mediului de afaceri.
„Sunt premise favorabile să aplicăm măsurile propuse în negocierile cu FMI“, a spus pe 8 august Florin Georgescu, ministrul Finanţelor, la ieşirea de la întâlnirea cu delegaţia.
Chiar dacă acordul de tip stand-by încheiat între România şi creditorii internaţionali s-a încheiat şi am început deja să rambursăm banii, Fondul are în continuare ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte orice modificare a cadrului fiscal.
În prezent, România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. Totodată, Banca Mondială a aprobat, luna trecută, o linie de credit de 1 miliard de euro pentru statul român.
Momentul este însă mult mai prielnic acum pentru a cere relaxare fiscală.
În primul rând, reorientarea tot mai vădită la nivel mondial a FMI de la o politică de austeritate draconică către una mai laxă pentru impulsionarea revenirii ar putea asigura aprobarea măsurilor.
În al doilea rând, România nu mai negociază acum din postura pacientului aflat în stare gravă şi care are nevoie disperată de perfuzii, ci din postura unui stat care a reuşit să îndeplinească – prin măsuri bune sau nu – toate ţintele asumate în acordul cu FMI.
Însă discuţiile de acum cuprind doar o parte dintre măsurile anunţate deja de guvernanţi. Multe dintre acestea se vor discuta la următoarea misiune a FMI în România, programată pentru această toamnă, având în vedere că ele vor avea impact bugetar pe 2013 şi nu pe 2012. Acestea vizează reducerea TVA la produse agroalimentare şi o eventuală impozitare diferenţiată a veniturilor, în care cota maximă de impozitare să nu depăşească 16%.
Deocamdată, negocierile se poartă pe două axe principale: introducerea plăţii TVA la încasarea facturilor şi amânarea introducerii sistemului de coplată în sănătate.
Emilian Duca, expert fiscal:
Măsurile, incluzându-le pe aici pe cele care nu se discută acum, nu sunt de ajuns.
„Măsurile, incluzându-le pe aici pe cele care nu se discută acum, nu sunt de ajuns. Ai nevoie de o strategie, nu de o măsură azi, alta peste trei luni. Guvernanţii trebuie să aibă o viziune clară şi să prezinte un pachet de măsuri nu pe termen scurt, ci mediu şi lung“, a declarat pentru „National Post“ Emilian Duca, consultant fiscal.
FOTO Mediafax
Ilie Şebănescu, analist financiar (centru):
Înhămăm şoricelul la căruţă şi sperăm să facă faţă.
„Înhămăm şoricelul la căruţă şi sperăm să facă faţă. Este foarte bine că Guvernul încearcă să facă ceva, ceilalţi doar au ascultat orbeşte de FMI şi ne-au dus în calamitate. Acum, măsurile par o frecţie la un picior de lemn“, spune şi analistul financiar Ilie Şerbănescu.
Iar confuzia ce transpare din poziţiile guvernanţilor români cântăreşte mai greu decât orice promisiune. La începutul lunii iulie, premierul Ponta a declarat că această măsură se va aplica chiar de la 1 august. Surse din cadrul MFP au declarat însă pentru npt.ro că acest scenariu nici măcar nu este luat în calcul.
„Înţeleg că decizia este favorabilă şi vom introduce măsura. Este o discuţie despre termen şi îl vom discuta în weekend. Cel mai târziu va fi la 1 ianuarie 2013, dar recunosc că ne-am dori să facem lucrul ăsta şi mai devreme. Decizia sper să o avem până luni“, a declarat Victor Ponta pe 8 august, după întâlnirea cu FMI.
Pe 10 august, Liviu Voinea, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) a declarat însă că Finanţele vor ca măsura să fie introdusă de la începutul lui 2013. „O măsură de asemenea complexitate trebuie aplicată la începutul unui an fiscal, trebuie foarte bine pregătită. Nu poate exista nicio confuzie în rândul contribuabililor. Este nevoie de un alt registru contabil, iar asta durează“, a explicat acesta.
„N-am mai văzut aşa ceva la niciun guvern din Europa. La ei comunicarea se face cu cap şi coordonat. Nu unul să spună ceva şi altul să îl contrzică. Dacă anunţă o măsură şi apoi nu o aplică – fără să anunţe măcar – se termină cu o demisie“, spune Duca.
„Investitorii nu au neapărat în vedere nivelul taxelor atunci când se uită la o ţară, ci la predictibilitatea cadrului fiscal. De asta avem nevoie mai mult decât de orice dar, cum în România una se spune şi alta se face...“, argumentează Duca.
De plata TVA la încasarea facturilor vor beneficia firmele cu cifră de afaceri de maximum 500.000 de euro, iar condiţia este ca plăţile să se efectueze prin bancă.
92,8% din companiile din România, adică peste 470.000 de societăţi, au cifre de afaceri mai mici de 50.000 de euro şi ar urma să beneficieze de măsură.
Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că mediul privat cere de mai mulţi ani implementarea unei astfel de măsuri pentru deblocarea lichidităţilor.
Potrivit bugetului de stat pentru anul 2012, din totalul veniturilor, estimate la 195 de miliarde de lei, 49 de miliarde de lei vor proveni din TVA, adică 25%. Faţă de bugetul din 2011, veniturile din TVA pe care mizează statul în acest an sunt mai mari cu 7,4%.
Emilian Duca, expert fiscal:
Investitorii nu au neapărat în vedere nivelul taxelor atunci când se uită la o ţară, ci la predictibilitatea cadrului fiscal.
În ceea ce priveşte amânarea introducerii sistemului de coplată în sănătate, se pare că reprezentanţii FMI sunt de acord ca măsura să nu se aplice încă.
Introducerea sistemului de coplată constituie unul dintre angajamentele Guvernului introdus încă de anul trecut în acordul de împrumut convenit cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Guvernul s-a angajat ca ponderea scutirilor de la plată să nu depăşească un nivel de 40% dintre pacienţi.
La începutul lunii august, Ministerul Sănătăţii a lansat un proiect care stabileşte că asiguraţii vor achita coplata pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate atât prin spitalizare de zi, cât şi prin spitalizare continuă.
Părerile sunt divergente şi în ceea ce priveşte măsurile care se vor discuta în toamnă.
Introducerea unei cote preferenţiale pentru TVA la produsele agroalimentare este privită ca o modalitate de eliminare a evaziunii fiscale în primul rând, majoritatea specialiştilor argumentând că nu vom asista la o reducere a preţurilor la raft.
„Teoretic, impactul (unui TVA de 9% la alimentele de bază - n.r.) ar trebui să conducă la o scădere a preţului, la o reducere a evaziunii fiscale, dar vedeţi, nu întotdeauna teoria este egală cu practica. Este foarte greu de anticipat comportamentul celor care lucrează în acest domeniu şi cum vor folosi acest lucru“, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii.
„În mod real, o scădere a TVA nu ar însemna şi scăderea preţurilor la raft“, crede şi Stelian Fuia, fostul ministru al Agriculturii.
Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii:
Este esenţial ca reducerea TVA să se aplice pe tot lanţul agroalimentar. Dacă o aplicăm doar pentru produsele finite, preţurile vor reveni la acelaşi nivel în două-trei luni.
„Este esenţial ca reducerea TVA să se aplice pe tot lanţul agroalimentar. Dacă o aplicăm doar pentru produsele finite, preţurile vor reveni la acelaşi nivel în două-trei luni. Reducerea TVA trebuie să se aplice din brazdă şi până la magazin“, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.
Aplicarea unei cote de 9% a TVA ar duce la scăderea evaziunii de la 60% la 20% şi la creşterea încasărilor bugetare cu 35%, potrivit unei analize a Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (Rompan).
În ceea ce priveşte introducerea impozitului diferenţiat pe venit, analiştii aşteaptă încă dezvăluirea cotelor de taxare şi a pragurilor în funcţie de care aceste se vor aplica. „Orice măsură care implică o reducere de taxe este benefică, rămâne să vedem şi în ce condiţii se aplică“, spune Duca.
Se încarcă comentariile...
