Fintech-urile: Soldaţii revoluţiei 4.0 care forţează schimbarea sistemului bancar

Fintech-urile:
Soldaţii revoluţiei 4.0 care forţează schimbarea sistemului bancar

Revolut a apărut în urmă cu patru ani ca o alternativă la transferul de bani dintr-o ţară în alta, pe bani mai puţini, într-un timp mult mai scurt. Pe piaţa serviciilor de transferuri băneşti, dominată de companii precum Western Union sau MoneyGram, platformele de tipul Revolut vin cu o serie de beneficii tangibile, ieftine şi rapide pentru consumatorul grabit de secol 21. Despre ce este vorba?

Băncile permit transferurile de bani de oriunde în lume, dar percep cele  mai mari comisioane, situate undeva între 0,5 si 5% per tranzacţie. Serviciile alternative (inclusiv Poşta Română are un astfel de serviciu) au tarife uşor sub acest prag maxim.

Revolut este unul dintre fintech-urile care ameninţă să revoluţioneze sistemul bancar, apărut într-un moment propice, în acord cu utilizatorii care îşi doresc alternative pentru sistemele financiare învechite, caută rapiditate şi siguranţă în orice tip de operaţiune financiară.

Fintech-urile precum Revolut au intrat pe această piaţă cu transferuri pentru care nu percep deloc comisioane sau, de la anumite sume în sus (peste 20.000 de lei lunar), percep un comision de 0,5%. Acestea s-au şi axat pe statele din care au plecat mulţi oameni la muncă în străinătate şi pe statele care i-au primit pe aceştia.

Iniţial, Revolut a pornit din Rusia, dar acum este înregistrată în Marea Britanie. În România au ajuns în urmă cu un an, când a deschis oficial o reprezentanţă, iar acum au depăşit 400.000 de clienţi. În acest moment, sunt deschise circa 1.200 de conturi în fiecare zi.

”Faptul că am reuşit să creştem atât de rapid confirmă faptul că produsul nostru rezolvă o problemă reală. Mai bine de jumătate din utilizatorii noştri vin din aşa numitele efecte de reţea, recomandări primite de la prieteni sau familie”, explică Irina Scarlat, Country Manager Revolut România.

Cum funcţionează?

Metoda de transfer Revolut este foarte simplă: utilizează un cont comun pentru utilizatorii înregistraţi în aplicaţie pentru a le transfera acestora banii. Aplicaţia utilizează platformele interbancare, absolut necesare pentru a muta banii dintr-un cont în altul, şi plăteşte comisioanele aferente. Dar, ca fintech relativ nou lansat, preferă să înregistreze pierderi şi să se finanţeze de la investitori pentru a acumula o masă suficientă de clienţi înainte de a modifica (dacă va modifica vreodată) modelul de business.

Efectul Revolut, ca şi al altor fintech-uri, este acela de a forţa băncile să facă schimbări în modelul de business, să-şi modernizeze serviciile, cu accent pe digitalizare, şi să caute soluţii pentru rapiditate şi costuri reduse.

Pe de altă parte, băncile comerciale nu vor dispărea dintr-un sistem creat în jurul unui model de business de sute de ani. Fintech-urile, care vor lua avânt odată cu adoptarea open banking-ului pe scară largă, au şi un rol de ajutor pentru bănci, prin crearea de servicii financiare fără a fi prinse în reglementările foarte stricte la care sunt supuse băncile.

În prezent, Revolut lucrează la lansarea mai multor funcţionalităţi, printre care o versiune a aplicaţiei pentru copii, o platformă de investiţii fără comisioane, posibilitatea de a plăti cu telefonul sau un program de fidelitate pentru utilizatorii existenţi. Până la sfârşitul acestui an, în România, Revolut vizează pragul de 1 milion de clienţi.

Ecosistemul de fintech-uri (o prescurtare de la „financial technology”) este abia la început şi va continua să se extindă. Pe lângă companii precum Revolut, Fin Tech OS, iFactorInstant Factory, SymphoPay sau Pago vor apărea altele noi în căutare de oportunităţi în relaţia client-bancă/ O parte, dintre acestea vor fi, cu siguranţă, cumpărate chiar de bănci. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările