Ce s-ar întâmpla cu banii deponenţilor din România dacă o bancă ar da faliment. Controverse pe marginea unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Ce s-ar întâmpla cu banii deponenţilor din România dacă o bancă ar da faliment. 
Controverse pe marginea unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Banii din depozitele constituite de români în bănci sunt garantaţi în limita sumei de 100.000 de euro

Salvarea băncilor aflate în incapacitate de plată nu vizează depozitele românilor, chiar dacă o decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene dă de înţeles că ar putea fi apelate şi economiile populaţiei sau ale persoanelor juridice.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a emis, la 19 iulie, o decizie prin care recomandă ca statele membre să ceară acordul Comisiei Europene dacă vor să apeleze la surse interne pentru a evita un eventual faliment bancar.

Această decizie a fost interpretată ca o „portiţă“ prin care băncile în dificultate ar putea să folosească inclusiv banii deponenţilor, dar economiştii din România dau asigurări că o astfel de variantă este exclusă.

Pentru a scăpa de faliment, o bancă trebuie să apeleze în primul rând la resursele acţionarilor şi, eventual, la ale deţinătorilor de obligaţiuni ori alte titluri de valoare emise de acea bancă.

Statul, la rândul său, poate cel mult să împrumute banca respectivă, fără a afecta în vreun fel bugetul naţional, adică banii contribuabililor, şi aici intervine decizia CJUE: pentru un astfel de ajutor, statul respectiv trebuie să ceară acordul Comisiei Europene.

Cât despre banii deponenţilor, după experienţele triste din anii anteriori, Uniunea Europeană a decis în mod expres că aceştia nu pot fi folosiţi la salvarea băncilor aflate în dificultate financiară, dar decizia CJUE din 19 iulie a fost interpretată ca fiind o „undă verde“ tocmai pentru folosirea lor.

Ce riscuri sunt acoperite

Pe lângă excluderea depozitelor din lista cu posibile resurse de salvare, ţările membre UE au constituit şi un mecanism de garantare prin care sumele economisite sunt ferite de riscuri.

Mai exact, depozitele sunt garantate în limita a 100.000 de euro, clienţii băncilor având acces la aceşti bani inclusiv dacă banca intră în dificultate de plată.

Aşadar, românii care au un depozit în valoare de (până la) 100.000 de euro nu trebuie să-şi facă griji, pentru că aceşti bani sunt garantaţi chiar de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.

Iar pentru cine are, să zicem, 150.000 de euro în cont există un mecanism prin care surplusul de 50.000 de euro - sau suma aflată peste cei 100.000 de euro garantaţi - este, de asemenea, acoperit faţă de riscul unui eventual faliment bancar.

Împărţirea costurilor trebuie să fie adecvată

Ca reacţie la interpretările deciziei CJUE potrivit cărora băncile ar avea undă verde să folosească banii deponenţilor, reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au ieşit cu mai multe explicaţii prin care arată de ce este practic exclus un astfel de scenariu.

Iată, spre exemplu, opinia consilierului BNR Cristian Bichi, postată pe blogul băncii centrale:
În principiu, statele membre trebuie să obţină aprobare de la Comisia Europeană înainte de a putea acorda băncilor ajutor de stat, sub diferite forme: recapitalizare publică, preluare de active deteriorate, ajutor de salvare sub formă de capital, garanţii şi asistenţă naţională de lichiditate, ajutor de lichidare (...) Ajutoarele de stat din partea statelor membre sub formă de capitalizare sau preluare de active deteriorate vor fi aprobate numai dacă va exista o împărţire adecvată a costurilor între acţionari, deţinătorii de capital hibrid şi creditorii subordonaţi“.

Vasilescu: „Nu este niciun fel de pericol“

La rândul său, consultantul de strategie din cadrul BNR Adrian Vasilescu a declarat:
În aceste zile se poartă discuţii aprinse în jurul unei decizii a CJUE pronunţată într-un caz din Slovenia. Hotărârea are multe pagini şi multe articole, însă citind-o de sus şi până jos ea spune acelaşi lucru - nu trebuie să se ajungă să se facă apel la bugetul de stat (care înseamnă banii contribuabililor) pentru salvarea băncilor; este nevoie de situaţii noi în care sistemul bancar să identifice soluţii interne (aşa-zisul bail-in) ca să se salveze. S-a ajuns până acolo până unde un partid politic a ieşit să se adreseze publicului din România şi să le spună oamenilor să-şi scoată repede banii din bănci“.

Sunt 10 milioane de români care au 15 milioane de conturi bancare. Trebuie menţionat că depozitele românilor sunt garantate prin lege până la 100.000 de euro şi că nu este niciun fel de pericol ca oamenii să piardă aceste sume chiar dacă ar da faliment toate băncile din România, ceea ce ar fi imposibil“, a subliniat consultantul BNR.

Toate aceste reacţii vin în urma unor avertismente potrivit cărora decizia CJUE ar constitui un precedent periculos pentru depozitele bancare ale românilor.

Avocatul Gheorghe Piperea, spre exemplu, a notat pe blogul său că această decizie „este cinică, pentru că băncile au fost ajutate şi până acum de state, şi nimeni nu şi-a pus problema că ar fi vorba de ajutoare de stat ilegale“.

La rândul său, europarlamentarul Laurenţiu Rebega a declarat că „băncile îşi găsesc mereu portiţe să scape pe spatele cetăţenilor şi al firmelor; ce nu poate nimeni garanta este protecţia efectivă a românilor şi a companiilor în faţa dificultăţilor cu care se confruntă băncile din cauză că, în căutare de profit maximal, au neglijat regulile de prudenţă“.

Am avertizat asupra unei decizii a Curţii Europene de Justiţie prin care se crea precedentul ca băncile falite să fie salvate prin subminarea statelor şi jefuirea cetăţenilor. Ştiu că Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare din România a reacţionat declarând că decizia CJUE nu afectează depozitele de până în 100.000 de euro care sunt garantate în caz de insolvenţă a băncii. La fel a reacţionat şi BNR, speriată de faptul că românii au luat la cunoştinţă, prin poziţia mea publică,  de efectele deciziei CJUE. E uşor să-i linişteşti pe oameni, dar ce se va întâmpla în caz de faliment al unei bănci vă pot spune din experienţa pe care românii au mai trăit-o în asemenea cazuri de faliment bancar. Clienţii politici şi cei cu relaţii vor fi primii care îşi vor recupera banii. Restul – dacă au noroc şi dacă ajung banii!“, a spus europarlamentarul.

Dar ce se întâmplă cu banii firmelor care constituie depozite mai mari de 100.000 de euro?

„Vor fi pierduţi, ceea ce înseamnă distrugerea clasei de mijloc (li s-a promis că banii confiscaţi vor fi transformaţi în acţiuni, dar ce vor mai valora acele acţiuni?).  La fel se va întâmpla cu cei aproape 25.000 de români care au depozite de peste 100.000 de euro. Dar, mai grav, schema de garantare se aplică doar pentru băncile care au personalitate juridică în România. Pentru sucursalele instituţiilor de credit străine care nu şi-au constituit personalitate juridică în România, şi am identificat opt asemenea cazuri printre care se numără şi câteva bănci mari, depozitele intră sub incidenţa schemei de garantare a depozitelor din ţările lor de origine, o altă necunoscută“, a mai declarat Laurenţiu Rebega.

El a dat exemplul Italiei, unde "pentru a lua un credit unele bănci îi obligă pe clienţi să cumpere acţiuni. În felul acesta, cel care ia creditul este obligat să devină acţionar, adică va plăti în solidar în cazul în care banca intră în dificultate, doar că avem de a face cu acţionari minusculi care vor fi pe aceeaşi poziţie de responsabilitate cu cei care manevrează banca. Iar acţiunile chiar că nu mai sunt garantate de nimeni".

„Am dat exemplul Italiei pentru că acolo se prefigurează o mare criză bancară“, a spus europarlamentarul, care este vicepreşedintele Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţii din Parlamentul European.


Aproape 25.000 de depozite sar pragul de garantare

În România existau, la finalul lunii iunie, 24.919 depozite ale unor persoane fizice la bănci care depăşeau plafonul de garantare de 100.000 de euro, din totalul de aproape 14 milioane de depozite ale populaţiei, potrivit datelor publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

„În cazul acestor depozite, doar suma de 100.000 de euro este acoperită de FGDB“, a precizat Fondul.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: