Acţiunile companiilor americane cresc pe un balon de săpun?

Indicele Dow Jones a crescut cu 20% de la începerea crizei FOTO Guliver Getty Images

Trilioanele de dolari injectate de Federal Reserve (Fed), Banca Centrală a Statelor Unite, în revenirea economică au umflat mai degrabă piaţa de capital.  Cât de sustenabilă este această creştere după ce, în toamnă, ”tratamentul” Fed va fi întrerupt? - întreabă Nucu Pistae, CEO-ul unui grup de fonduri închise de investiţii.

O vorbă românească spune că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Într-o traducere conjuncturală, am putea spune că programele de Quantitive Easing (relaxare cantitativă) ale Federal Reserve nu s-au potrivit cu socoteala băncilor americane.

În noiembrie 2008, la două luni după căderea băncii de investiţii Lehman Brothers, moment considerat kilometrul zero al crizei financiare globale, Federal Reserve a demarat un program monetar neconvenţional de relaxare cantitativă menit să diminueze efectele catastrofei. Măsura cantitativă a fost dublată de o alta calitativă – o dobândă de politică foarte redusă (negativă, dacă luăm în calcul şi inflaţia).   

Federal Reserve a început să cumpere instrumente financiare (aşa-numitele hărtii ”toxice” lipiste de valoare) în special de la bănci pentru a injecta lichiditate în piaţă. Obiectivele finale: salvarea băncilor, a societăţilor de asigurări, a statelor UE şi, cel mai important, impulsionarea economiei.  

Finanţarea Federal Reserve care, în inauarie 2014 se ridica la patru trilioane de dolari, potrivit The Economist, a salvat băncile însă acestea au preferat să cumpere acţiuni de pe bursă în loc să împrumute economia reală, susţin o parte dintre analişti. A pune în oglindă evoluţia economiei americane cu tendinţa pe care au urmat-o bursele este un exerciţiu relevant.

Infografic de Daniela Donciu 

Între 2008 şi 2013, Produsul Intern Brut al Americii a crescut, în medie, cu doar 0,73% pe an  - cel mai scăzut nivel din ultimele şase decenii. De exemplu, între 1988 şi 1997, aceeaşi economie creştea cu  2,99% pe an. Indicele Dow Jones care măsoară evoluţia celor mai mari 30 de corporaţii americane a urcat cu 20%, până la 17.100 de puncte, din 2008 până acum. Aceasta este imaginea de ansmablu, însă diavolul stă în detalii.

Acţiunile unor corporaţii tradiţionale americane precum marile bănci (Citigroup, Goldman Sachs), producători de aluminiu (Alcoa), producători de medicamente (Pfizer), operatori telecom (AT&T) sau conglomerate industriale precum General Electric se află sub valorile anterioare crizei. Cu alte cuvinte, economia reală nu şi-a revenit.

”Bursele au devenit ceva iraţional în aşa fel încât astăzi nu mai au nici o legătură, nici tehnic, nici macro cu economia reală”, spune Nucu Pistae, CEO Fonduri pe Indici, un grup de zece fonduri închise care are aproximativ trei milioane de euro sub administrare. 

De altfel, fostul guvernator al FED, Alan Greenspan spunea în iulie 2012 că relaxarea cantitativă a avut ”un impact foarte redus asupra economiei.”

În schimb, titlurile companiilor tehnologice sau ale celor din domeniul biotehnologiei au explodat. Exemplul Apple este poate cel mai relevant: valoarea acţiunilor companiei fondate de Steve Jobs s-a multiplicat de cinci ori din 2007. Cât despre reţelele de socializare Facebook şi Twitter (e adevărat, ambele listate după explozia crizei) creşterile sunt bine cunoscute publicului larg.      

Nucu Pistae, CEO Fonduri pe Indici: ”Bursele au devenit ceva iraţional.” FOTO: Sorin Stana

Ceea ce creşte precum Făt Frumos nu este neapărat pe gustul tuturor investitorilor. Warren Buffett, şeful societăţii de investiţii Berkshire Hathaway, supranumit ”Oracolul din Omaha” şi, totodată, cel mai important investitor al secolului XX, nu a căzut în fascinaţia Facebook.  Unul dintre citatele celebre ale lui Buffett explică pe deplin motivul pentru care nu cumpără acţiuni Facebook: ”este mult mai bine să cumperi o companie minunată la un preţ corect decât o companie corectă la un preţ minunat”. 

Programul de relaxare cantitativă al Federal Reserve, ajuns la a treia etapă, se va încheia în octombrie 2014, potrivit celor mai recente anunţuri ale instituţiei americane. De la un vârf de 85 de miliarde de dolari pe lună, programul va scădea treptat până la 25 de miliarde de dolari în august şi septembrie până la 15 miliarde de dolari în octombrie, ultima tranşă. Întrebarea este ce se va întâmpăla cu exuberanţa bursieră după acest moment.

Unul dintre scenarii este că retragerea acestor lichidităţi va duce la o nouă criză. ”O altă criză financiară, mult mai gravă decât cea din ultimii ani, pare gata să intre în faza sa acută”, crede Nucu Pistae, CEO Fonduri pe Indici.        

Dacă scenariul este valabil, primele semne ar trebui deja să apară dat fiind faptul că Fed a început deja să reducă injecţiile de lichidităţi. Dacă nu, vor avea dreptate jurnaliştii de la revista britanică Time potrivit cărora a pune creşterea bursei pe seama programului de relaxare cantitativă este doar un mit. Time crede că bursa creşte datorită profiturilor şi marjelor de profit care acum se află la niveluri maxime.