Un „OZN“ pe malurile Dunării: Guvernul a aprobat proiectul hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole
0Guvernul a aprobat constituirea unei companii de proiect mixte româno-bulgare pentru dezvoltarea unei hidrocentrale de 400 MW pe Dunăre, la Turnu Măgurele – Nicopole.
Potrivit unui memorandum obţinut de Mediafax, hidrocentrala ar putea constitui o nouă cale de comunicaţie terestră şi feroviară între România şi Bulgaria, şi va contribui la creşterea siguranţei energetice a României şi la scăderea dependenţei de importuri.
Regularizarea Dunării
Un alt obiectiv urmărit prin realizarea hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole va fi regularizarea cursului Dunării, cu efecte pozitive pentru protecţia inundaţiilor, prin îndiguiri şi desecări sau lucrări de supraînălţare a porturilor.
Prin realizarea acestui proiect, Guvernul mizează pe o revitalizare economică din regiunea Turnu-Măgurele, prin crearea de noi locuri de muncă şi modernizarea infrastructurii.
Totodată, potrivit memorandumului, compania de proiect româno-bulgară va trebui să atragă surse de finanţare pentru realizarea studiului de fezabilitate integrat, care să analizeze toate aspectele legate de capacitatea de producţie de energie, transportul fluvial şi rutier, protecţia mediului, impactul asupra agriculturii şi beneficiile privind dezvoltarea regională.
Fonduri europene prin Strategia Dunării
Compania de proiect va face demersuri la Uniunea Europeană pentru a include construcţia hidrocentralei Turnu-Măgurele – Nicopole pe lista Proiectelor Europene de Interes Comun în cadrul Strategiei Dunării. Compania mixtă româno-bulgară va trebui, de asemenea, să realizeze o strategie pentru atragerea investitorilor care să asigure finanţarea proiectului.
Idee de pe vremea lui Ceauşescu
Ideea unei centrale la Turnu Măgurele-Nicopole nu este deloc nouă, şi a fost iniţial impusă încă de acum 30 de ani, de pe vremea lui Ceauşescu. Atunci chiar s-a încropit un şantier, dar lucrările nu au avansat prea mult.
În ultimii zece ani acest proiect a tot reapărut în dezbaterile publice datorită politicienilor, ultima oară fiind evocat anul trecut de către premierul Victor Ponta.
Mai nou, şi vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării şi Administraţiei, anunţa recent că în perioada imediat următoare se va semna un acord guvernamental pentru a se începe demersurile şi actiunile de realizare a acestui obiectiv.
Borza: România are excedent de energie
Anul trecut, Remus Borza – pe atunci preşedinte al Consiliului de Supraveghere a Hidroelectrica, categorisea drept „OZN-uri“ acest proiect al hidrocentralei de pe Dunăre şi proiectul centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa. Între timp, Hidroelectrica tocmai ce a reintrat în insolvenţă după pierderea unor procese la Curtea de Apel Bucureşti.
Contactat de „Adevărul“, Remus Borza – din nou administrator judiciar al producătorului de energie – îşi menţine poziţia. „România nu are nevoie de niciun MW nou instalat, nici in hidro, nici în termo, nici în nuclear, nici în regenerabile. În România avem un excedent de 20 de milioane de MWh, nu avem consum, scade consumul, industria e la pământ. Sper ca în acest an consumul să se stabilizeze şi să asistăm din luna iunie la o uşoară creştere şi astfel să crească puţin şi preţul energiei pe bursă. În primul rând acest an va fi mai secetos, iar marii consumatori industriali vor beneficia de o scutire de 85% din obligaţia de achiziţie a certificatelor verzi, astfel că preţul energiei ar putea creşte“, a afirmat Borza.
Hidroelectrica se concentrează pe retehnologizări
El a afirmat că Hidroelectrica se va concentra pe retehnologizarea marilor hidrocentrale, precum Bicaz sau Mărişel şi nu va investi în noi proiecte.
"Sigur, Dunărea diferă de râurile interioare, are debite foarte mari. Dar acum avem excedent de producţie, producătorii termo se restructurează, deja exportăm energie. România nu va mai avea nevoie de capacităţi noi pentru zece ani de acum încolo în energie", a conchis Borza.
Mai puteţi citi:
Hidroelectrica va avea un nou administrator special: Gabriel Dumitraşcu
Şeful Oficiului de Privatizare din Departamentul pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu, va fi noul administrator special al Hidroelectrica, după ce producătorul de energie a reintrat în insolvenţă în urmă cu câteva zile.
Dosarul „Mită la Hidroelectrica”. Ioan Mihăilă, condamnat la patru ani de închisoare cu executare
Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă, a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Contestaţiile „băieţilor deştepţi“ la decizia de reziliere a contractelor cu Hidroelectrica au fost trimise din nou spre judecare, în urma deciziei de marţi a Curţii de Apel Bucureşti, astfel că aceste contracte ar putea intra din nou în vigoare, a declarat Remus Vulpescu, fost administrator special al companiei în perioada insolvenţei, citat de Agerpres.ro.
Taxa pe construcţiile speciale nu va fi aplicată barajelor, deoarece acestea sunt proprietate publică a statului, a declarat, azi, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, la un forum energetic.
Remus Borza: „Băieţii deştepţi“ forţează la Curtea de Apel redeschiderea insolvenţei Hidroelectrica
Curtea de Apel Bucureşti va analiza joi recursurile formulate de 11 traderi, 2 sindicate şi Termoelectrica privind decizia fostului administrator judiciar al Hidroelectrica de a nu recunoaşte creanţe de 1,3 miliarde lei, o hotărâre favorabilă acestora ducând la reintrarea companiei în insolvenţă, scrie Mediafax.
Executivul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) să nu divizeze sau să fuzioneze societăţile sau activele societăţilor programate pentru listări în acest an, nici direct, nici indirect prin iniţiative precum legea holdingului, potrivit draftului scrisorii de intenţie, prezentat de către Hotnews.ro.
Consiliul Concurenţei va analiza tarifele stabilite de ANRE la energie, după ce Hidroelectrica şi Fondul Proprietatea s-au plâns că acestea sunt sub costuri. Situaţie fără precedent în România: Consiliul Concurenţei va demara o analiză a modului în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a fixat tarifele pentru energia livrată populaţiei şi instituţiilor publice, după ce Hidroelectrica şi Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al companiei de stat, au depus plângeri în care argumentează că preţul fixat este sub costuri, au declarat, pentru „Adevărul“, surse din domeniu.
Hidroelectrica va fuziona cu UCM Reşiţa, singurul producător de turbine hidraulice din România. Compania este vitală pentru reparaţii şi mentenanţă. Hidroelectrica va fuziona cu producătorul de echipamente UCM Reşiţa, aflat în portofoliul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a declarat, pentru „Adevărul“, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
Se încarcă comentariile...
