STUDIU Tinerii se încred mai mult în sfatul mamei decât în cel al profesorilor, când îşi aleg locul de muncă

Foarte puţini români au încredere în angajator, ceea ce le afectează productivitatea şi implicarea, şi preferă să se încreadă mai degrabă în şef. De asemenea, când îşi pun încrederea în angajator, ei plasează respectarea promisiunilor mai presus de stabilitatea unui loc de muncă. Tinerii caută oportunităţi de a învăţa şi a avansa în carieră, însă se încred mai mult în sfatul mamei decât al profesorilor când aleg un loc de muncă.

Românii manifestă încredere în angajator, şef şi echipă într-o mică măsură. Comparativ cu rezultatele globale, doar japonezii au mai puţină încredere în angajatori decât românii, arată Barometrul încrederii angajaţilor români în companii, lansat miercuri de EY.

Cei mai mulţi spun că au doar o oarecare încredere în angajator, în timp ce 23% au foarte puţină încredere sau nu au deloc. „Încrederea la locul de muncă influenţează productivitatea, implicarea angajaţilor în sarcini şi proiecte, gradul de colaborare, dar şi rata de inovare”, consideră specialiştii EY. 2.144 de angajaţi au răspuns, în perioada 31 mai - 23 iunie 2017, celor 28 de întrebări ale chestionarului online. Dintre acestea, studiul a analizat 1.575 de răspunsuri provenind de la angajaţii cu normă întreagă cu vârsta mai mare de 21 de ani. În aceeaşi perioadă, 832 de tineri cu vârsta sub sau egală cu 20 de ani au răspuns la 8 întrebări cuprinse în chestionarul adaptat generaţiei Z.

Studiul mai arată că, în comparaţie cu rezultatele globale, doar japonezii au mai puţină încredere în angajatori decât românii. Cu 24% dintre respondenţi cu foarte mare încredere în compania la care lucrează, România este mult sub media ţărilor analizate în studiu, care se ridică la 46%. Ţara cu cel mai mare nivel al încrederii este India, unde doi din trei angajaţi au foarte mare încredere în firmă.

Mai multă încredere în şef decât în angajator

Deşi nivelul încrederii este destul de redus pe toate planurile, gradul de încredere este mai mare în şef decât în angajator. 33% dintre respondenţi au foarte mare încredere în şeful lor, cu 9 puncte procentuale mai mult faţă de compania pentru care lucrează. 44% au o oarecare încredere, iar 23% au foarte puţină sau nu au deloc încredere în superiorul direct.

Dintre cei care şi-au pierdut încrederea în şef, 66% declară că lipsa unei comunicări deschise şi transparente a fost factorul principal pentru pierderea încrederii. Acest factor este urmat de lipsa unui feedback constructiv oferit în timp util.

În ceea ce priveşte echipa, cei mai mulţi au un grad mai mare de încredere. Însă factorul determinant pentru lipsa de încredere este acelaşi ca şi în cazul superiorului direct, şi anume faptul că nu comunică deschis şi transparent. Top trei factori se completează cu o colaborare deficitară şi o muncă necalitativă din partea celorlalţi membri ai echipei.

Cum îşi construiesc angajaţii încrederea în angajator

Pentru a stabili o încredere în angajator, angajaţii spun că respectarea promisiunilor asumate de acesta. Comunicarea deschisă şi transparentă se situează pe locul al doilea în ordinea importanţei, urmată de un nivel corect de compensaţii şi beneficii. Încurajarea gestionării echilibrului dintre viaţa personală şi cea profesională nu a intrat în top 5 factori pentru încrederea în angajator. La nivel global, respectarea promisiunilor este de asemenea cel mai important factor în stabilirea încrederii în angajator. Stabilitatea locului de muncă se situează pe locul al doilea, în timp ce pentru angajaţii români acest factor se situează de abia pe locul al şaselea. Locul al treilea în România corespunde cu preferinţele la nivel global, şi anume un nivel corect de compensaţii şi beneficii.

De ce îşi pierd angajaţii încrederea

Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, faţă de lipsa unei compensaţii corecte la nivel global. Pentru angajaţii români, percepţia lipsei unei compensaţii juste şi inegalitatea oportunităţilor de salarizare şi promovare se situează pe locul al doilea. Faptul că leadership-ul joacă un rol atât de important în determinarea pierderii încrederii în angajator poate fi un indicator al lipsei de încredere în cei care conduc firmelor din România. Disproporţia între salariul liderului şi performanţa financiară a companiei este aproape de două ori mai importantă la nivel global decât în România, ceea ce poate fi explicat prin faptul că salariile locale nu sunt comunicate într-o măsură la fel de mare ca în străinătate. Studiul mai arată că încrederea în angajator joacă un rol important în mulţumirea resimţită la locul de muncă.

De asemenea, românii sunt uşor mai dispuşi să critice compania versus omologii lor din celelalte opt ţări studiate în raport.

Tinerii vor să înveţe

Cel mai important factor care influenţează gradul de încredere în angajator printre respondenţii generaţiei Z se referă la oportunitatea de a învăţa şi a avansa în carieră. Al doilea cel mai important factor este stabilitatea locului de muncă, ceea ce se corelează cu interesul majorităţii tinerilor care au răspuns chestionarului de a se angaja într-o multinaţională sau în sectorul de stat.

Atât pentru angajaţi, cât şi pentru tinerii din generaţia Z oportunităţile de învăţare şi avansare în carieră oferite de angajator, cât şi un nivel corect de compensaţii şi beneficii se regăsesc în top 5 factori care determină încrederea în angajator. Stabilitatea locului de muncă se plasează pe locul al doilea pentru cei care se pregătesc să intre în câmpul muncii.

Pentru tinerii din generaţia Z respectul este chiar mai important decât oportunităţile de dezvoltare în determinarea încrederii în şef. Superiorul direct va încuraja gestionarea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală, oferind flexibilitate asupra timpului şi locului de unde lucrează aceşti tineri. Comunicarea deschisă şi transparentă este şi ea foarte importantă pentru respondenţi.

Cei mai mulţi dintre tinerii generaţiei Z care au răspuns în cadrul chestionarului dedicat vor prefera să lucreze într-o firmă privată (63%), în timp ce aproape unul din cinci intenţionează să înceapă propria afacere şi doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public.

„Generaţia Z se pregăteşte pentru primul loc de muncă. Conform răspunsurilor primite de la peste 800 de tineri sub 20 de ani, ei îşi doresc să se angajeze în mediul privat, pun accent foarte mare pe stabilitatea locului de muncă - să nu uităm că aceştia sunt «copiii crizei economice» - şi îşi doresc în primul rând să fie trataţi cu respect. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile care pot reprezenta indicii pentru directorii de companii şi executivi din HR în adaptarea organizaţiilor la această nouă generaţie de angajaţi”, declară Mihaela Matei Supervising Associate, Marketing and Communication EY România.

Angajaţii consideră că nu sunt plătiţi pe măsură

Doar 14% dintre angajaţi au încredere că firma la care lucrează îi recompensează relativ corect în raport cu piaţa şi colegii, în timp ce angajaţii care nu cred deloc că sunt recompensaţi just relativ la piaţă sunt cu patru procente mai mulţi (18%).

De asemenea, unul din patru respondenţi consideră că nu va fi promovat şi nu va primi mărire de salariu. Numărul angajaţilor care întrevăd o creştere de salariu sau un bonus în acest an (38%) este mai mic decât cel al celor care nu anticipează o astfel de creştere (40%). Aproape unul din patru respondenţi ia în calcul schimbarea job-ului pentru a beneficia de un salariu mai mare.

Echilibru între viaţa personală şi cea profesională

Studiul relevă o uşoară tendinţă de echilibrare între viaţa personală şi cea profesională a respondenţilor. Tendinţa de echilibrare a vieţii personale cu cea profesională se reflectă clar în încadrarea unui procent mai mare dintre respondenţi în norma legală de lucru şi în scăderea timpului de lucru suplimentar.