
Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) arată că obiectivele industriei locale de IT pentru România Digitală din 2025 sunt ca sectorul IT&C din România să ajungă la 10% din Produsul Intern Brut (PIB), de la circa 6% în prezent, şi totodată crearea celui mai mare hub de tehnologie a informaţiei din Centrul şi Estul Europei.
ANIS consideră
că dezvoltarea ecosistemului high-tech în Romania reprezintă o direcţie
strategică de creştere economică. Tehnologiile digitale, inovaţia şi
inteligenţa artificială (AI) pot oferi românilor locuri de muncă competitive, o
calitate superioară a vieţii şi servicii publice mai bune. Pentru realizarea
acestor obiective este nevoie, însă, de măsuri concrete şi ţintite, care
vizează accelerarea transformării digitale a României în următorii ani.
„După cum ne-a demonstrat ultimul an, utilizarea tehnologiilor digitale
reprezintă o condiţie obligatorie, nu opţională, pentru a avea un viitor.
Crearea de valoare digitală este fără frontiere, însă trebuie să adoptăm
schimbările generate de fenomenele digitalizării şi globalizării având o
viziune clară, cu un plan bine stabilit, coerent şi măsurabil”, a declarat
Bogdan Florea, membru consiliu director ANIS România.
Obiectivele industriei locale de IT pentru
România Digitală din 2025 sunt:
- Sectorul
IT&C din România să ajungă la 10% din PIB
- Crearea celui
mai mare (în termeni de evaluare totală a companiilor) hub de tehnologie a
informaţiei din Centrul şi Estul Europei
- Lansarea pe
bursa de la Bucureşti a cel puţin 50 de companii de tehnologie prin
IPO-uri locale
- Lansarea a
cel puţin 5 unicorni (companii evaluate la cel putin 1 miliard USD)
- Repatrierea
forţei de muncă înalt-calificată din Europa de Vest, SUA şi Canada
- Dezvoltarea
unui cadru fiscal care să stimuleze dezvoltarea economiei digitale, prin
menţinerea măsurilor care au susţinut creşterea acestei industrii, precum
şi adăugarea unor noi măsuri pentru o dezvoltare accelerată
- Creşterea
veniturilor generate de companiile de tehnologie la bugetul de stat
(impozit pe profit, taxe pe salarii, impozit pe dividende, contribuţii la
fondul de pensii şi sănătate), de cel puţin două ori, faţă de nivelul
actual
- Creşterea cu
5 poziţii în testele PISA
În acest sens, ANIS prezintă o serie de propuneri care pot
contribui într-o măsură semnificativă la realizarea obiectivului României
Digitale 2025:
Susţinerea activă a dezvoltării
startup-urilor high-tech prin modelul fondurilor de capital de risc
mixte: guvernamentale şi private. Implicarea
Guvernului României, ca investitor, va ajuta la simplificarea barierelor
birocratice, la accesarea facilă a instrumentelor de ofertă publică iniţială,
precum şi la nivel de reputaţie pentru companiile care vor ajunge în faza IPO
sau exit prin M&A.
Taxarea sustenabilă a industriei, a
economiei digitale în general, pentru ca România să devină un hub european
relevant. Pe lângă păstrarea actualelor facilităţi acordate sectorului tech,
ANIS propune şi alte măsuri printre care: reducerea impozitului pe profit
pentru veniturile care provin din valorificarea unor brevete proprii, deducerea
direct din impozitul pe profit a unor categorii de cheltuieli cu R&D saup
lafonarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi de sănătate la salariul
minim.
ANIS susţine interoperabilitatea (API first) sistemelor guvernamentale şi folosirea cloud-ului
ca infrastructura IT preferată în locul sistemelor on-premise (Cloud first). Aceste măsuri vor permite creşterea şi
transparentizarea pieţei publice de IT&C şi va deschide potenţialul enorm
al aplicaţiilor private construite în ecosistem public.
Asociaţia propune introducerea unor proiecte, măsuri şi activităţi care
să vizeze toţi indicii DESI unde România este deficitară: semnătura electronică, analiză şi proiecte de investiţii în acord
cu fiecare palier al societăţii (rural, urban, suburban), program de digitalizare dedicat IMM-urilor şi/sau întreprinderilor mari
care activează în industria comerţului electronic etc.
Guvernul României poate sprijini extinderea globală
sau regională a companiilor de software din România prin: acordarea
unor credite cu dobânzi foarte mici pentru accesul pe alte pieţe, sprijin
legislativ şi logistic prin intermediul secţiilor economice ale Ambasadelor
etc.
Digitalizarea proceselor educaţionale prin
implementarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea infrastructurii
de internet de mare viteză la care să aibă acces fiecare entitate educaţională
din România, indiferent unde s-ar afla, modernizarea curriculum-ului
educaţional prin accentul pus pe tehnologiile digitale, programe de pregătire
adresate cadrelor didactice pentru construirea şi actualizarea abilităţilor
digitale etc. Aceste măsuri vor stimula creşterea şi vor asigura prosperitatea
generaţiilor viitoare.
Integrarea la ecosistemul european prin
crearea unei strategii de employer branding de ţară, centrată pe potenţialul
tehnologic al României; promovarea European Digital Innovation Hubs –
program ce susţine transformarea digitală a companiilor europene şi crearea
unei reţele de hub-uri; interconectarea platformelor Cloud EU – ce vizează
întărirea poziţiei UE în aria inovaţiei data-driven etc.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: