Guvernul vrea să dea mai uşor ajutoare de stat pentru a sprijini Cupru Min, IAR Ghimbav şi producătorii de energie regenerabilă

Guvernul vrea să dea mai uşor ajutoare de stat pentru a sprijini Cupru Min, IAR Ghimbav şi producătorii de energie regenerabilă

Ministerul Economiei vrea să acorde un grant companiei IAR Ghimbav pentru modernizarea producţiei de avioane FOTO Mediafax

Nici măcar statul nu îşi mai suportă propria birocraţie: legea privind acordarea ajutoarelor de stat va fi simplificată pentru ca Guvernul să poată adopta rapid măsuri de sprijin pentru o serie de companii de stat, precum Cupru Min, IAR Ghimbav, Societatea Naţională a Apelor Minerale, dar şi pentru micii producători de energie regenerabilă sau proprietarilor de păduri protejate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul a fost prezentat de către Ministerul Finanţelor şi a fost motivat prin faptul că o serie de proiecte „reclamă analizarea cu celeritate a măsurilor de sprijin din partea statului“. Statul arată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă că Ministerul de Finanţe are o „capacitate redusă“ de a procesa în timp real toate informaţiile trimise de toţi iniţiatorii de ajutoare de stat, cum ar fi ministerele sau autorităţile locale. 
 

Cupru Min

Autorităţile dau mai multe exemple în acest sens. Mai exact, ministerul Economiei vrea să acorde un ajutor individual către societatea de stat Cupru Min pentru recuperarea metalelor din apele acide  provenite din haldele de steril ale companiei. Cupru Min deţine dreptul de exploatare pentru cariera de la Roşia Poieni, unde se concentrează două treimi din resursele de cupru ale României. Statul a încercat de mai multe ori să privatizeze compania sau să găsească investitori. 
 
O primă tentativă a avut loc în anul 2007, când societatea de stat s-a asociat cu firma Energo Mineral. Aceasta se angaja atunci să investească 155 de milioane de euro în retehnologizarea exploatării miniere în schimbul dreptului de exploatare a cuprului. Numai că a venit criza financiară, iar în 2009 Energo Mineral a denunţat contractul cu Cupru Min. În anul 2012 statul a încercat o privatizare totală. Au fost aleşi canadienii de la Roman Copper, care au oferit 200 de milioane de euro, dar contractul nu s-a mai semnat pentru că autorităţile nu s-au înţeles cu canadienii asupra obligaţiilor de mediu. În anul următor, 2013, statul a organizat o licitaţie internaţională pentru cumpărarea producţiei de concentrat de cupru de la companie, dar şi acesta a fost un eşec deoarece niciuna dintre cele două companii interesate Trafigura (Olanda) şi Yildirim (Turcia) nu au depus oferte. 
 

Grant pentru IAR Ghimbav

De asemenea, instituţia doreşte să acorde un „grant“ către IAR Ghimbav pentru modernizarea producţiei de avioane, în timp ce un alt „grant“ ar fi fost acordat către Societatea Naţională a Apelor Minerale, care doreşte să cumpere două fabrici de îmbuteliere.
 
IAR Ghimbav anunţa anul trecut că doreşte să atragă 12 milioane de euro de pe bursă pentru modernizare şi achiziţia unor utilaje, dacă va deveni furnizor pentru noua fabrică pe care Airbus o realizează pe aceeaşi platformă şi unde e programată să înceapă producţia de elicoptere Super Puma.
 
În privinţa Societăţii Naţionale de Ape Minerale, conducerea acesteia anunţă în continuu de doi ani că doreşte să cumpere două fabrici de îmbuteliere, pentru a putea exporta apă minerală românească în Orientul Mijlociu şi în China. Compania este profitabilă, dar până acum nu a reuşit realizarea fabricilor. În 2014, producţia companiei a fost de 910,7 milioane litri apă minerală naturală. 
 
Din cantitatea totală, 553 milioane litri reprezintă apa minerală naturală carbogazoasă, iar producţia de apă minerală naturală plată a fost de 357,7 milioane litri. Compania a produs totodată şi 58,4 milioane litri apă minerală pentru balneaţie. Societatea deţine 82 de licenţe, respectiv 75% din totalul licenţelor la nivel naţional, din care 68 de exploatare şi restul de explorare.
 

Micro-energie

Tot în capitolul exemple date de autorităţi în nota de fundamentare, Ministerul Energiei nu poate sprijini producătorii de energie regenerabilă cu capacităţi mai mici de 500 kW. Aceştia ar urma să primească preţuri garantate de vânzare a energiei produse, iar proiectul este vechi de câţiva ani. Nu a fost adoptat, însă, până acum deoarece preţurile garantate sunt prea mari, iar consumatorii suportă deja în facturi costurile cu certificatele verzi acordate producătorilor de energie verde cu capacităţi instalate mari. Mai mult, România are excedent la producţia de electricitate, astfel că noile capacităţi de microgenerare nu se justifică economic.
 
În fine, Ministerul Mediului ar trebui să acorde despăgubiri pentru proprietarii de păduri plasate în situri Natura 2000. Aceştia nu au voie să recolteze masă lemnoasă din pădurile respective, dar înregistrează costuri de întreţinere. Statul vrea să le acorde contravaloarea acestor lucrări.
 

Ce se schimbă

Din cauza acestor probleme care nu mai suferă amânare, Ministerul Finanţelor propune ca ajutoarele de stat să fie acordate de către autorităţile centrale doar în baza unui memorandum aprobat de Guvern, care va trebui, în prealabil, să obţină avizul Consiliului Concurenţei. De asemenea, iniţiatorii/furnizorii trebuie să argumenteze necesitatea intervenţiei statului. Autorităţile care vor să acorde ajutoare trebuie să arate în acte obiectivul, modalitatea acordării, beneficiarii, perioada de aplicare, cuantumul fondurilor alocate, dar şi prevederea europeană aplicabilă în conformitate cu legislaţia ajutorului de stat.
 
Măsurile propuse vor fi prezentate de două ori pe an, Finanţele având rolul de monitorizare asupra impactului bugetar, iar Ministerul Fondurilor Europene va verifica dacă programele sunt complementare cu programele de finanţare pe fonduri europene.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările