5,7 milioane de români sunt în risc de sărăcie, din care jumătate în „stare critică de viaţă”. Ce venituri vor creşte

0
0
portofel gol saracie

Ministerul Muncii a elaborat un proiect de act normativ prin care propune eliminarea Indicatorului Social de Referinţă şi introduce Venitul Minim de Incluziune (VMI), crescând totodată valoarea ajutoarelor şi numărul de beneficiari.

În anul 2016 a fost adoptată Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, act normativ a cărui aplicare a fost prorogată succesiv până în anul 2023, notează Ministerul Muncii în preambulul proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

Potrivit acestuia, unul din obiectivele asumate de România este acela de evaluare a măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de persoane din starea de deprivare materială severă.

Pe de altă parte, ministerul invocă datele statistice la nivelul anului 2020 care arată că rata deprivării materiale din punct de vedere economic este de 32,8% respectiv se înregistrează pentru aproximativ 6,2 milioane de persoane, iar rata deprivării materiale severe este de 15,2% ceea ce înseamnă ca aproximativ 3 milioane de persoane din populaţia României se află în situaţii critice de viaţă.

Aceleaşi date arată şi că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială la nivelul aceluiaşi an a fost de 30,4% afectând 5,7 milioane de persoane.

Astfel, reglementările propuse prin proiectul de act normativ sunt următoarele: 

- Constituirea venitului minim de incluziune – VMI- din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI prevăzut la art.3 alin.(1) din lege : " Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (2), precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie. "

- Eliminarea raportării la indicatorul social de referinţă -ISR - . Textul actual al Legii nr.196/2016 raportează nivelul de venituri şi cuantumul beneficiilor atât la valoarea ISR, cât şi la o valoare nominală exprimată în lei. Această dublă referinţă face dificilă interpretarea corectă a textului normativ şi având în vedere că nu toate beneficiile de asistenţă socială acordate sunt raportate la acesta, pentru claritatea reglementării este indicat să avem un singur mod de exprimare a valorii, respectiv menţinerea numai a valorilor nominale exprimate în lei. 

- Completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic în condiţiile Legii nr.111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic 

- Admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale. Introducerea acestei reglementări privind persoanele vârstnice fără venituri din centrele rezidenţiale, asigură accesul acestora la servicii medicale adecvate, fiind asigurate, conform legii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei şi contribuie totodată la creşterea stimei de sine în condiţiile în care pot deţine un minim de resurse financiare pentru nevoile proprii. 

- Actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate: 

  • Majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei) 
  •  Majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei

Impactul financiar

Reglementările propuse nu au un impact bugetar suplimentar semnificativ, cu excepţia propunerii referitoare la ajustarea nivelurilor maxime de venit prevăzute de lege, în prezent, prin aplicarea ratei inflaţiei de 5,1% din anul precedent.

La data aprobării Legii nr.196/2016 se avea în vedere aplicarea acesteia începând cu anul 2018 pe o perioadă de 8 luni. Efortul bugetar estimat pentru anul 2019, calculat pentru un număr mediu de 344.600 beneficiari de VMI, era de 2.069 milioane lei , din care 1.444 milioane lei pentru ajutorul social şi 625 milioane lei pentru ajutorul pentru familia cu copii.

În perioada 2016 - 2022 numărul beneficiarilor de VMG şi de ASF a scăzut continuu, de la un total de 518.147 în anul 2016, la 311.330 în anul 2021.

Implementarea VMI va avea ca rezultat creşterea atât a numărului de beneficiari, cât şi a cuantumului beneficiului per beneficiar, faţă de numărul de beneficiari şi cuantumul sprijinului acordat în prezent pentru ajutorul social.

Cu toate acestea, faţă de estimările pentru aplicarea Legii nr.196/2016, pentru cele două componente menţinute, se estimează că impactul pentru aplicarea noilor prevederi se va ridica la 1.700 milioane lei, faţă de 2.069 milioane lei cât s-a estimat iniţial.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite