O istorie a monarhiei româneşti în imagini. Casa Regală în paginile „Adevărul”, din 1888 până la abdicare

O istorie a monarhiei româneşti în imagini. Casa Regală în paginile „Adevărul”, din 1888 până la abdicare

Noiembrie 1937. Marele Voievod Mihai salută fetele după moda vremii FOTO Arhivă Adevărul

Pentru români, ziua de 10 mai are o triplă semnificaţie istorică. După ce, în 1866, Alexandru Ioan Cuza, principele Moldovei şi Munteniei, a fost detronat în urma unui complot, diplomaţia românească a declanşat negocieri intense cu marile puteri europene, ce vizau aducerea la domnie a unui prinţ străin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel care acceptă finalmente propunerea este Carol, fiul principelui german Carol Anton de Hohenzollern.

Un tânăr de 27 de ani, locotenent în regimentul al II-lea de Dragoni al Gărzii Prusace. Sub protecţia lui Ion Brătianu, prinţul pleacă de la Augsburg, străbate un drum plin de pericole care a durat 24 de ore şi ajunge la Bucureşti în 10 mai 1866, dată la care se va serba apoi „Ziua Regelui”. 

Mai mult, sub conducerea sa, România şi-a câştigat prin război şi şi-a proclamat independenţa de stat la 10 mai 1877. În plus, numit principe după ce depusese jurământul în faţa Parlamentului, Carol devine regele Carol I în data de 10 mai 1881, când România capătă statutul de regat.

Până în 1947, această zi va marca „Sărbătoarea Naţională a Regatului României”.

De la înfiinţarea sa şi până la abdicarea regelui Mihai, consemnată în ediţia din 1 ianuarie 1948, cotidianul „Adevărul” a avut atitudini diferite faţă de ideea de monarhie. 

Nostalgic după domnia cuzistă, Alexandru Beldiman, fondatorul ziarului, a pornit lupta jurnalistică împotriva dinastiei străine şi, în mod special, împotriva regelui Carol I, în privinţa căruia, în repetate rânduri, a cerut imperativ şi public alungarea de pe tron. 

Iată un fragment de text apărut chiar în primul număr al publicaţiei: „Regalitatea. Cuvînt deşert care nu satisface decît vanitatea suveranului străin şi în schimbul căruia am pierdut, în folosul escluziv al Germaniei, toate relaţiile noastre cu Occidentul (...). Trebuie pentru aceasta să ne pătrundem de următorul adevăr: sub Domnia unui suveran, în pieptul căruia nu bate o inimă romînească, putem şterge din dicţionarul nostru cuvintele: Mîndria naţională”.

Cu toate acestea, începând cu direcţiunea lui Constantin Mille, chiar dacă a avut în mod declarat orientări socialiste şi nu a renunţat la atitudinea vituperantă în ceea ce-l privea pe  Carol I, „Adevărul” şi-a atenuat vizibil discursul antiregalist, intuind că, pe fond, monarhia reprezintă un factor de menţinere şi consolidare a statutul autonom, de creştere a vizibilităţii românilor în Europa şi, mai ales, un element reglator şi ponderator al acerbelor bătălii politice interne.

Lăsând în urmă supărarea provocată de aventura pasională a acestuia cu Elena Văcărescu, de-a lungul celor 13 ani de domnie, regele Ferdinand a fost tratat cu reverenţa cuvenită renumelui său de Întregitor, făuritor al României Mari şi stăpânitor al tuturor românilor de la Nistru până la Tisa. 

La moartea sa, ziarul a dedicat pagini întregi fastuoaselor ceremonii funerare.

De acelaşi tratament lucid a beneficiat şi regele Carol al II-lea, cu toate rătăcirile sale sale amoroase, care au dus la exiluri auto-impuse, zdruncinând serios temeiurile monarhice, cu toate răsucirile sale intempestive de atitudine, culminând cu instaurarea dictaturii personale şi a cenzurii, care a dus la închiderea „Adevărului” în anul 1937.

Mihai I, regele-copil, apoi, după întoarcerea tatălui său din exil, prinţ moştenitor şi Mare Voievod de Alba Iulia, apoi după abdicarea lui Carol II, din 1940, iarăşi rege deplin, este privit chiar cu simpatie de „Adevărul”, care îi urmăreşte evoluţia de la naştere şi până la alungarea sa, un sfert de secol mai târziu, de către regimul pro-sovietic al lui Petru Groza. După care însuşi „Adevărul” suferă o dramatică „schimbare la faţă”. 

Desele apariţii publicistice şi fotografice al regelui Mihai în paginile de arhivă ale cotidianului „Adevărul” stau mărturie.   


Citeşte mai multe despre „10 Mai: Ziua Monarhiei”

INFOGRAFIE Monarhia – simbolul sub care s-a construit România modernă. Arborele genealogic al Casei Regale

10 mai 1866. Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, sosit de curând în România, depunea în faţa Parlamentului următorul jurământ: „Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păstra religiunea României precum şi întegritatea teritoriului ei, şi de a domni ca domn constituţional”.

FOTO Regaliştii României. Poveşti cum numai monarhiştii pot trai: cele mai frumoase urări ale românilor care îi iubesc de-o viaţă pe Regele Mihai şi pe Regina Ana 

Anul acesta, Ziua Regalităţii este sărbătorită făra Rege şi Regină, însă cei mai înfocaţi adepţi ai Regelui simt această zi ca pe cea mai mare sărbătoare. Ziua de 10 mai înseamnă biruinţa lor, a monarhiştilor, iar cu prilejul acestei zile, regaliştii s-au întrecut în cele mai frumoase gânduri transmise Regelui lor. adevarul.ro vă prezintă poveştile celor care trăiesc pentru Rege, ale regaliştilor convinşi ai României.

FOTO Piaţa Regelui din Capitală, pustie de Ziua Regalităţii

Anul trecut, Primăria Capitalei a inaugurat o piaţă în cinstea Majestăţii Sale Regele Mihai I. Piaţa Regelui se află pe Şoseaua Kiseleff, la jumătatea distanţei dintre Piaţa Victoriei şi Arcul de Triumf. Aceasta însă nu are vreo semnificaţie pentru trecători. Astăzi, de ziua Regalităţii, Piaţa Regelui este pustie, nu este pregătit niciun eveniment care să marcheze această zi.

Dr. Dan: Cum mi-au cumpărat Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana bilet de tren

„Era în 1993. Câstigasem o bursă de la Faculatea de Medicină pentru câteva săptămâni în spitalul Inselspital din Berna, Elveţia. Bursa era pe timpul vacanţei de vară. Am fost foarte încântat de reuşită mea, pentru că am câştigat bursa după un concurs care a conţinut şi un examen de limbă germană”, povesteşte dr. Dan, medic hematolog în Manhattan, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Diana Mandache, istoric al regalităţii: Simbolurile Monarhiei: de la coroana de oţel a lui Carol I la Sala Tronului din Palatul Regala

Chestiunea monarhiilor incită zona sud-est europeană, cu atât mai mult cu cât familiile regale şi-au afirmat şi modelat viziunea asupra societăţii în ultimii ani. Apartenenţa la o mare familie regală, care a generat dinastii şi alianţe matrimoniale în aproape toată Europa, conturează o identitate europeană comună, Regele Mihai fiind stră-strănepot al Reginei Victoria.

Daniel Şandru, politolog: Monarhia: cum ar fi fost ceea ce n-a mai fost să fie

Se împlinesc 147 de ani de la momentul în care, la 10 mai 1866, Carol, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, a fost proclamat domnitor, urmând ca, pe 10 mai 1881, să fie încoronat rege. Până în 1947, când, dat fiind contextul politic internaţional postbelic, România a fost proclamată „republică populară”, alţi trei monarhi i-au succedat: Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai I. Aceasta este scurta, aş spune, tradiţie a monarhiei constituţionale româneşti. Ceea ce nu face, însă, ca ea să fie lipsită de importanţă. Dimpotrivă.

Manuel Stănescu, istoric: 10 Mai - Ziua Independenţei României

Nu-i greu de înţeles de ce se perpetuează minciuna prin omisiune a istoriografiei comuniste. Tripla aniversare de ieri e un bun prilej să împarţi sarmale, o activitate infinit mai uşoară decât cea a informării corecte a opiniei publice. Dar, vă întreb, evident retoric, cine are nevoie de o opinie publică cu ochii deschişi?

Lucian Dîrdală, politolog: Pentru o monarhie austeră, modestă, civică

Ziua de 10 Mai ar putea fi un bun moment de reflecţie pentru cei ce, asemeni mie, susţin trecerea la monarhia constituţională. Nu s-a admis o deliberare cu final deschis asupra formei de guvernământ, în care vocea majorităţii să se audă la final, nu la început. Însă, dacă o asemenea dezbatere ar fi iniţiată, ce ar putea conţine argumentul pro-monarhist?

Ovidiu Nahoi, jurnalist: 10 Mai, a doua Zi Naţională. De ce?

Celebrată drept sărbătoare a Regalităţii, ziua de 10 mai are, de fapt, semnificaţii pentru toţi românii, monarhişti şi republicani deoptrivă.  Este nimic altceva decât continuarea firească a lui 9 mai, Ziua Europei. Este ziua europenizării României.

81 de ani de mornarhie, 43 de ani de comunism şi 23 de ani de tranziţie

În ultimii ani auzim tot mai des susţinătorii reinstaurării monarhiei aducând în discuţie subiectul în viaţa publică. Regele Mihai redevine, încet, încet, un simbol recuperat din nebuloasa manipulare comunistă referitoare la regalitate. Ziua regalităţii române este propusă a deveni zi naţională a României, datorită uriaşei contribuţii aduse de monarhie la formarea şi recunoaşterea  statului român modern.

27 octombrie 1921. Un buletin medical publicat în Monitorul Oficial anunță nașterea intempestivă, în data de 25 octombrie, a viitorului suveran Mihai I. Guvernul și Primăria Capitalei felicită familia regală FOTO Arhivă Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • 27 octombrie 1921. Un buletin medical publicat în Monitorul Oficial anunță nașterea intempestivă, în data de 25 octombrie, a viitorului suveran Mihai I. Guvernul și Primăria Capitalei felicită familia regală FOTO Arhivă Adevărul
  • Ianuarie 1926. După ce Carol renunță la prerogativele constituționale și hotărăște să o urmeze pe Elena Lupescu, noua sa iubire, în străinătate, „Adevărul” ridică problema: regență sau tutelă asupra principelui Mihai? FOTO Arhivă Adevărul
  • Documentul primei forde princiare a lui Carol, „dedicată” primei sale soții (nelegitimă din punct de vedere monarhic) Zizi Lambrino FOTO Arhivă Adevărul
  • 6 ianuarie 1926. „Adevărul” anunță că succesiunea tronului îi revine micițului Mihai, „coborâtorul direct și legitim, în ordinea de primogenitură bărbătească a Regelui Domnitor” FOTO Arhivă Adevărul
  • Principele Carol își justifică gestul: „Prinții au și ei dreptul să dispuie de sufletul lor” FOTO Arhivă Adevărul
  • De Ziua Regalității, Armata Română defilează în cinstea Curții Regale. Patriarhul sfințește noile drapele ale regimentelor. „Seara, muzicile militare au cântat în piețele publice” FOTO Arhivă Adevărul
  • 20 iulie 1927. Adevărul titrează pe prima pagină o veste dramatică: Ferdinand, „regele resboiului pentru unitatea națională”, a murit la Pelișor. Cu o carte de rugăciuni așezată pe genunchi, răvășit deopotrivă de un cancer și de noua escapadaă amoroasă a fiului cel mare FOTO Arhivă Adevărul
  • 21 iulie 1927. Pruncul Mihai este întronat, „căutând adăpost lângă principesa mamă, învăluită în năframa neagră a doliului cel mare” FOTO Arhivă Adevărul
  • Joi, 28 iulie 1927. O chestiune: de ce Mihai I și nu Mihai II, având în vedere că primul Mihai a fost Mihai Viteazul? Pentru că „Mihai e rege, iar Mihai Viteazul, cu toată gloria lui, n-a fost decât un prinț” FOTO Arhivă Adevărul
  • Relaxare după emoțiile întronării FOTO Arhivă Adevărul
  • 2 noiembrie 1927. Jurnalistul I.T. crede că noul rege ar trebui să învețe primele buchii pe textul Constituției FOTO Arhivă Adevărul
  • Ziarele americane anunță că elevii liceului Sandusky-Ohio i-au dăruit micului rege „o cutie de desen, în care se găsește cel mai complect asortiment de penele, vopsele și creioane” și i-au trimis scrisori FOTO Arhivă Adevărul
  • Un shooting, cu Suveranul la 8 ani FOTO Arhivă Adevărul
  • Încrederea în autoritatea regală nu ține cont de vârstă FOTO Arhivă Adevărul
  • 8 iunie 1930. Dar Carol cel rătăcitor se întoarce și... FOTO Arhivă Adevărul
  • ...este proclamat rege (10 iunie 1930) FOTO Arhivă Adevărul
  • Până să ajungă din nou în fruntea Oștirii Române, noul Voievod de Alba Iulia se antrenează la categoria „cercetați”... FOTO Arhivă Adevărul
  •  ...și mănâncă haiducește FOTO Arhivă Adevărul
  • De ziua numelui, „cel mai tânăr sublocotenent” al Armatei este felicitat de însuși Ministrul Apărării Naționale (9 noiembrie 1937)  FOTO Arhivă Adevărul
  • Noiembrie 1937. Marele Voievod Mihai salută fetele după moda vremii FOTO Arhivă Adevărul
  • 10 mai 1946. Un omagiu surprinzător adus Majestății Sale de ziarul socialist „Adevărul” FOTO Arhivă Adevărul
  • 9 noiembrie 1946. De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, „Adevărul” se asociază urării „Trăiască Regele!” FOTO Arhivă Adevărul
  • Noiembrie 1947. La Londra, regele participă la nunta prințesei Elisabeta, actuala suverană britanică. Acolo, el însuși se logodește cu Ana de Bourbon-Parma, cu care se va căsători peste un an, în exil FOTO Arhivă Adevărul
  • Comuniștii trăgeau nădejede că Mihai I nu se va mai întoarce în țară după nunta regală britanică. Dar rgele revine pe 20 decembrie 1947 și anunță guvernul Petru Groza de intenția lui de a se căsători curând FOTO Arhivă Adevărul
  • 30 decembrie 1947. Palatul Regal este înconjurat de trupele sovietice și de comuniști. Sub șantaj și amenințat cu revolverul de către Petru Groza, Mihai I este nevoit să abdice. Pe 1 ianuarie 1948, „Adevărul” publică în facsimil actul fatal pentru România următoare jumătăți de veac. Simultan, comuniștii proclamă Republica Populară Română FOTO Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările