Noul film al lui Gabrea, la start

Spectacolul de gală cu „Mănuşi roşii“ este programat joi, la ora 20.00, la Cinema Patria. La proiecţie va participa regizorul Radu Gabrea. Unul dintre cele mai aşteptate filme româneşti ale anului, „Mănuşi roşii“, de Radu Gabrea, a fost terminat în 2010 şi s-a bucurat de mare succes la festivalurile la care a participat.

Succesul la public de care s-a bucurat, la vizionările din festivaluri, noul film al lui Radu Gabrea indică clar că premiera acestuia va fi un eveniment. Film necesar, „Mănuşi roşii" descrie într-un mod impresionant mecanismul represiunii penitenciare de tip stalinist, prin intermediul ecranizării unui roman al pastorului de origine germană Eginald Schlattner („Mănuşile roşii", a doua parte a unei trilogii care mai cuprinde „Cocoşul decapitat", deja ecranizat de Radu Gabrea în 2007, cu un considerabil succes de public, şi „Pianul în ceaţă", acesta din urmă situat temporal în perioada 1948-1951, între evenimentele din celelalte două cărţi).

Deşi realitatea istorică portretizată este una crudă, iar analiza dinamicii transformării orwelliene a omului în automat, a aneantizării personalităţii, efectuată de Gabrea (el însuşi închis, pentru scurtă vreme, în lagărele comuniste ale anilor '50) este greu de suportat, filmul stârneşte interes mai ales pentru spectatorii din tânăra generaţie, dornici de a înţelege cum o astfel de oroare a istoriei precum ancheta de tip stalinist s-a putut întâmpla. La fel, spectatorii din ţările străine, de pe toate continentele, cărora filmul le-a fost prezentat cu mare succes.

Ororile stalinismului

Filmul „Mănuşi roşii" este o adaptare a bestsellerului cu acelaşi nume al scriitorului Eginald Schlattner şi prezintă ancheta la care a fost supus tânărul student sas Felix Goldschmidt, victimă a campaniei masive de arestări dezlănţuită de Securitatea română în anii ce au urmat revoluţiei din 1956, din Ungaria. În iarna lui 1957, studentul sas Felix Goldschmidt a fost arestat de Securitatea din Braşov. După doi ani de anchete, Felix a devenit martor al acuzării, în procesul împotriva prietenilor săi.

Povestea este o transpunere deghizată a propriei experienţe a lui Schlattner, care a fost folosit ca martor al acuzării în procesul scriitorilor saşi din Braşov (Hans Bergel şi alţii). Prin scrierea cărţii, pastorul retras întreaga viaţă într-un sat ardelenesc a expiat „crima" pe care nu şi-a dorit-o şi pentru care e acuzat în continuare de Bergel, emigrat în Germania. Rolul principal este jucat -într-un mod impresionant, care constituie o veritabilă revelaţie a unui mare talent -de tânărul Alexandru Mihăescu, în distribuţia peliculei regăsindu-se şi Andi Vasluianu, Udo Schenk, Marcel Iureş, Mircea Rusu, Dan Aştilean, Ion Grosu, Victoria Cociaş şi Ioana Iacob.

Valoare de pionierat

Alexandru Mihăescu (centru), în „Mănuşi roşii“   Foto: total tv

„«Mănuşi roşii» este un film despre tortura psihică", declară regizorul Radu Gabrea. „S-au făcut câteva filme despre suferinţele oamenilor în închisoare, s-a scris în orice caz mult. „Închisoarea noastră cea de toate zilele", cartea lui Ion Ioanid, este numai una din cărţile de referinţă. S-au folosit toate formele de tortură pentru a sfărâma şi ultima tentativă de rezistenţă a individului prins în cleştele uriaşei maşini represive a închisorilor comuniste", spune cineastul, la rândul său victimă, pentru o scurtă perioadă, a represiunii atroce care a urmat Revoluţiei Maghiare din 1956 şi timidelor tentative ale studenţilor români de a se organiza şi de a protesta faţă de sovietizarea ţării.

Unicitatea şi valoarea filmului lui Gabrea, calitatea sa de pionierat artistic, stau în altă parte, iar regizorul Gabrea este conştient de acest fapt: „Filmul însă, în afară de «documentarele» televiziunii, despre «memorialul durerii», nu a coborât până acum niciodată în adâncurile relaţiei dintre anchetat şi anchetator, cu toate surprinzătoarele ei meandre.

Niciodată, după ştiinţa mea, n-a existat o cronică aproape exactă, minuţioasă, detailată până la penibil, a modului în care, pe modelul unei exorcizări, pe modelul psihologic al inchiziţiei catolice, de tristă amintire, regimul comunist şi aparatul lui represiv au reuşit să construiască mii de cazuri «penale», care i-au ajutat să realizeze în mod «legal» distrugerea unei părţi a societăţii româneşti , aici, a unor membri ai comunităţii săseşti", mai declară autorul.

„Obsedantul deceniu"

Într-adevăr, în afară de „Binecuvântată fii, închisoare!", de Nicolae Mărgineanu (cu Maria Ploae, după memoriile de detenţie ale scriitoarei Nicole Valéry-Grossu), filmul românesc postdecembrist nu prea s-a aplecat asupra universului concentraţionar al închisorilor comuniste din România, şi nici măcar asupra perioadei istorice a anilor '50 - „obsedantul deceniu", aşa cum îi plăcea propagandei literare a lui Ceauşescu să-l denumească - şi asupra rezistenţei anticomuniste româneşti. În afară de un alt film mai vechi al lui N. Mărgineanu, impresionantul „Undeva în Est", cu Maria Ploae, Călin Nemeş şi Marius Stănescu, şi de recentul „Portretul luptătorului la tinereţe", semnat de Constantin Popescu jr, nu prea ne mai vin în minte alte titluri reuşite pe acest subiect.

În România, filmul a fost prezentat în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) - Cluj şi Sibiu, Festivalul Internaţional al Producătorilor de Film Independenţi (IPIFF) - Mamaia, Noaptea Albă a Filmului Românesc - Bucureşti. Pe plan internaţional, filmul a fost arătat la Sao Paolo International Film Festival - Sao Paolo, Brazilia, The Northern Film Festival - Leeuwarden, Olanda şi Saturno Interantional Film Festival - Italia, unde Alexandru Mihăescu a fost recompensat cu premiul pentru Cel mai bun actor. 

"Comuniştii au folosit toate formele de tortură pentru a sfărâma şi ultima tentativă de rezistenţă a individului.''
Radu Gabrea regizor

Buget: 750.000 de euro

„Mănuşi roşii" este o producţie TOTAL TV, realizată în colaborare cu Atlantis Film şi Zenith Media, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Societăţii Române de Televiziune. Filmările s-au desfăşurat la Bucureşti şi Sibiu în primăvara anului 2009 pe parcursul a 36 de zile. Bugetul alocat producţiei s-a situat în jurul sumei de 750.000 de euro.

Filmul va fi lansat în data de 5 mai, în Bucureşti, la Cinema Patria, şi va rula, în continuare, la Cinema Scala şi Cinema Union, începând din 6 mai, precum şi în Cluj (Cinema Florin Piersic, din 6 mai), Sibiu (Cinema Arta, din 6 mai), Tg. Mureş (Cinema Arta, din 13 mai), Iaşi (Cinema Victoria, din 20 mai), Mediaş (Cinema Mediensis, din 8 mai), dar şi în reţeaua cinematografelor Cityplex din Bucureşti, Braşov şi Constanţa, începând din data de 27 mai.