„Memoriile“ lui Rushdie, în dezbatere la Librăria Adevărul

Cel mai recent volum al lui Salman Rushdie, tradus în română la Editura Polirom, va fi lansat mâine, de la ora 19.00, la Librăria Adevărul (strada Doamnei nr. 27-29, Bucureşti).

Volumul celebrului scriitor britanic de origine indiană, în care acesta povesteşte aventura la care a fost supus după ce ayatollahul Khomeini din Iran l-a condamnat la moarte, va fi dezbătut, mâine, cu ocazia lansării, de scriitorul Radu Paraschivescu (traducător în română al lui Rushdie), de jurnalistul Marius Constantinescu (care i-a luat un interviu televizat) şi de criticul Bogdan-Alexandru Stănescu, directorul editorial al Polirom. Moderatorul discuţiilor va fi scriitorul Cezar Paul-Bădescu, care şi el a făcut două interviuri faţă-n faţă cu Salman Rushdie.

Protecţie de 11 milioane de lire

„Memorii", volumul care se lansează mâine, are trecute pe copertă numele a doi autori - Joseph Anton şi Salman Rushdie. E vorba, de fapt, de aceeaşi persoană, pentru că Joseph Anton este numele pe care l-a purtat scriitorul în cei 10 ani în care s-a ascuns prin camere de hotel sau în case conspirative de asasinii fundamentaliştilor musulmani.

Coşmarul lui Rushdie a început în februarie 1989, de Ziua Îndrăgostiţilor, când ayatollahul Ruhollah Khomeini a pus „fatwa", condamnarea la moarte, pe capul lui, pentru romanul „Versetele satanice", considerat blasfemiator de către musulmani. Începând de a doua zi, scriitorul a intrat sub protecţia serviciilor secrete britanice, i-a fost dată o altă identitate şi, timp de 10 ani, a trăit permanent sub pază şi a schimbat 30 de domicilii secrete, în mai multe localităţi. Întreaga „Operaţiune Malachite", cum a purtat numele în dosarele serviciilor secrete britanice, a fost estimată la 11 milioane de lire sterline.

Numele de Joseph Anton a fost ales de Rushdie însuşi după prenumele a doi dintre scriitorii lui preferaţi: Joseph Conrad şi Anton Pavlovici Cehov. După cum povesteşte într-un interviu pe care l-a acordat de curând publicaţiei germane „Der Spiegel", Salman Rushdie a propus serviciilor secrete mai multe variante de nume, dar Joseph Anton a fost cel agreat. Un motiv era şi uşurinţa cu care putea fi ţinut minte de către agenţi, care i se adresau cu diminutivul Joe.

„Din acel moment, am fost pentru ei, timp de 10 ani, Joe. «Salut, Joe!» Uram asta! Când eram singur cu ei în casă, le spuneam: «Băieţi, nu vreţi să vă opriţi un pic din a-mi mai zice Joe? Nu mai e nimeni aici în afară de noi şi ştim cu toţii cine suntem.» Nu aveam nicio şansă cu ei. Aşa că a trebuit să-mi spun mie însumi: «Joe, trebuie să trăieşti până ce vei muri.»", povesteşte Salman Rushdie în interviul din „Der Spiegel".

Miza creşte

Ameninţarea morţii a fost cu adevărat serioasă nu numai pentru Rushdie, dar şi pentru editorii sau traducătorii lui (aşa cum, de altfel, şi precizase ayatollahul Khomeini în condamnare). Unul dintre asasinii tocmiţi să-l ucidă pe Rushdie a detonat din greşeală bomba artizanală pe care o fabrica, într-un hotel londonez, editorul norvegian al „Versetelor satanice" a fost împuşcat, traducătorul japonez a fost ucis prin înjunghiere, traducătorul italian a fost rănit, iar 37 de oameni au murit în urma unui atac care-i era destinat traducătorului turc.

Într-un recent interviu acordat BBC, Rushdie a spus că, în contextul protestelor de acum iscate în lumea musulmană de caricaturi şi filme, „ar fi extrem de dificil să publici o carte care critică Islamul". De altfel, deşi scriitorul nu are nicio legătură cu filmul realizat în Statele Unite care-l ironizează pe profetul Mahomed, atmosfera incendiară iscată de el a dus şi la creşterea sumei puse pe capul lui Rushdie. Un lider al unei organizaţii musulmane fundamentaliste a anunţat de curând că adaugă la recompensa pentru uciderea scriitorului suma de 500.000 de dolari - astfel ajungându-se la o sumă totală de 3,3 milioane de dolari.

Salman Rushdie a declarat că nu se sinchiseşte de noile ameninţări asupra vieţii lui şi a criticat protestele antiamericane din lumea musulmană.

“Insist asupra dreptului de a ne exprima liber, inclusiv când e vorba de religii."
Salman Rushdie scriitor