Doina a trecut Prutul pentru prima dată în urmă cu trei ani, fericită că visul ei din clasa a II-a se realiza. Următorul deziderat pe lista personală de aşteptări este reîntregirea României şi pentru împlinirea acestuia îşi dedică cea mai mare partea a timpului liber.

Viaţa socială a corturilor de strângere de semnături în Bucureşti începe să renască. Sâmbătă am avut 4 puncte de colectare deschise: Piaţa Roma, Piaţa Romană, Piaţa Unirii şi Universitate.

O semnătură care ne va rămâne cu bucurie în memorie după ziua de sâmbătă este cea a Mioarei Pântea, nora basarabeanului Gherman Pântea.

Gherman Pântea se înscrie în rândul făuritorilor Unirii Basarabiei cu România, fiind membru marcant al Sfatului Ţării. În perioada interbelică, a fost membru al Partidului Naţional Liberal şi primar al Chişinăului în mai multe mandate (în 1923, 1927-1928 şi 1932). Totodată, în vremea Campaniei de Est, când România a administrat teritoriul dintre Nistru şi Bug, cunoscut sub denumirea de Transnistria, Gherman Pântea a fost primarul general al celui mai important port sovietic la Marea Neagră, al oraşului Odessa (între 1941 şi 1944). Mioara Pântea a decis imediat după ce a aflat de campania noastră să ajungă la unul din punctele de colectare a semnăturilor şi să contribuie la readucerea istoriei pe făgaşul firescului.

Mâine, o nouă zi pentru Basarabia!

<a href="http://basarabia-acasa.ro/voluntarul-zilei-doina-grosu/" rel="bookmark" title="Read Voluntarul zilei: Doina Grosu">Voluntarul zilei: Doina Grosu</a>

S-a născut în judeţul Soroca, acolo unde îşi are Ştefan cel Mare una dintre trainicele cetăţi. Asemenea voievodului, Doina Grosu s-a confruntat cu duşmanii ţării şi ai neamului încă de la o fragedă vârstă, numai că aceştia nu erau turcii, slavii sau tătarii, ci chiar proprii colegi şi con-săteni, victime ale propagandei ruseşti şi ale comunismului, care le inoculase o identitate artificială, aceea de moldoveni, ca entitate distinctă faţă de români.

Doina a trecut Prutul pentru prima dată în urmă cu trei ani, fericită că visul ei din clasa a II-a se realiza. Următorul deziderat pe lista personală de aşteptări este reîntregirea României şi pentru împlinirea acestuia îşi dedică cea mai mare partea a timpului liber. În prezent, Doina strânge semnături la Iaşi pentru readucerea Basarabiei acasă. ,,Zi de zi sun, vorbesc cu colegii din liceu, cunoştinţe, prieteni, profesori. Ştiu, e greu, dar nimic nu e imposibil. Pentru că suntem mulţi, iar unde-s mulţi puterea creşte! Basarabia trebuie să revină acasă, fiindcă fără ea, casa nu mai este casă, masă nu mai este masă, sufletul părinţilor este măcinat de un dor sfâşietor şi nu încetează nici o clipă să spere că fiica lor va reveni acasă”, ne transmite voluntarul nostru exemplar.

Implicarea constantă a Doinei Grosu în campania ,,Aducem Basarabia acasă” demonstrează hotărâre, perseverenţă, dăruire şi curaj, aspecte care ne-au determinat să o numim ,,voluntarul zilei”. ,,M-a durut, şi încă mă doare, fiindcă sufăr de o boală, numită de Adrian Păunescu în poezia „Pacient”, „O boală care se numeşte Ţară Şi leacul este ea şi numai ea…” şi până nu am să văd întregită această Ţară, nu voi avea linişte”, mărturiseşte Doina.

Mâine poţi fi chiar tu voluntarul zilei! Înscrie-te la basarabia-acasa.ro/voluntari.