Pasionat de tânăr de ştiinţe reale dar şi de ştiinţele naturii Augustin Buzura alege să studieze medicina...dar dorinţa de a vorbi despre sentimentele şi viaţa oamenilor prevalează. Augustin Buzura nu va părăsi total psihiatria ci se va dedica ei în opera sa literară, va descrie toate patologiile sociale şi devianţele comportamentale în marile sale romane.

Opera sa a fost împărţită de anumiţi critici în două, eu o văd ca pe un tot unitar ce se completează, o operă egală şi rotundă care descrie tortura sufletului românesc în ultimele decenii ale comunismului dar şi în primele decenii ale tranziţiei. Romanele sale au o forţă a scriiturii nemaiîntâlnită în literatura română. Putem afirma că Augustin Buzura este unul dintre cei mai profunzi prozatori români, unul care sondează mintea şi sufletului omului. În fapt psihiatria l-a ajutat pe Augustin Buzura să realizeze o operă ce a zguduit minţi şi a îndreptat anumite idei greşite despre evenimente diferite din vieţile noastre.

Tragedia omenească întâlnită în Feţele tăcerii o compar cu lupta mitologică din Război şi Pace de Tolstoi, din Un veac de singurătate de García Marquez dar şi din Războiul Sfârşitului Lumii de Vargas Llosa. Romanul luptei împotriva colectivizării este un roman ce ne arată că eroii adevăraţi sunt anonimi, în fapt adevăratul eroism este unul ascuns nu unul trâmbiţat peste tot.

Cea mai abisală creaţie a lui Augustin Buzura este romanul Absenţii, romanul unei minţi acaparată de adevărul crud în care trăieşte. Romanul unui intelectual revoltat este Orgolii, unde omul de ştiinţă intră în coliziune directă cu omul ce doreşte să trăiască conştient de condiţia sa.

Romanele pe care Augustin Buzura le-a scris sunt o manifestare a voinţei sale de a descrie complet realitatea prin care a trecut poporul român. Romancier profund şi abisal Augustin Buzura lasă o moştenire care va rămâne în literatura noastră drept cea mai abisală creaţie a unui prozator român, opera care a sondat cel mai mult mintea omului.

Augustin Buzura a fost considerat de unii, în mod nedrept, ca un scriitor prolix şi greu de citit, lucrurile profunde nu sunt simple şi nu pot fi explicate simplu şi îmbrăcate în banalitate.

Academicienii francezi sunt supranumiţi Les Immortelles- Nemuritorii. Augustin Buzura este nemuritor prin profunzimea operei sale dar şi prin statutul de Academician, membru titular al Academiei Române din anul 1992, pot spune fără a exagera că Augustin Buzura este un dublu nemuritor.

Augustin Buzura va rămâne o conştiinţă a ceea ce a fost şi ceea ce nu trebuie să mai fie, o afirmare a adevărului crud şi fără ocolişuri.