Autori celebri, Pleşu, Liiceanu, Cărtărescu, vor da autografe la Bookfest. Lansări de neratat, în weekend
0
Andrei Pleşu, Lucian Boia, Andrei Oişteanu, Ana Blandiana, Vladimir Tismăneanu şi Gabriel Liiceanu se numără printre scriitorii care vor fi prezenţi, în acest weekend, la Salonul Internaţional de carte Bookfest. Salonul, început miercuri,se încheie, duminică, la Romexpo, în pavilioanele C1, C2, C4 şi C5. Intrarea publicului e gratuită.
Invitatul oficial al acestei ediţii Bookfest este Israelul. După ce a venit Zeruya Shalev, cea mai cunoscută scriitoare israeliană de astăzi, Fania Oz-Salzberger, cea care semnează volumul „Evreii şi cuvintele“ împreună cu tatăl ei, scriitorul Amos Oz, va fi prezentă va târgul de carte. De asemenea, israelianul Gil Hovav, personalitate media, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti culinari, va putea fi întâlnit, sâmbătă, la Bookfest.
Scriitoarea Nora Iuga îi aşteaptă, vineri, pe cititori la standul de autor al editurii Casa de Pariuri Literare. Cartea sa „Ca motorul unui Ford din 1931“ va fi lansată la ora 17.30. Tot vineri, de la aceeaşi oră, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu şi Denisa Comănescu vor participa la lansarea cărţii „Scrisoare către tata“ a lui Franz Kafka. Editura Vremea a programat, pentru ora 18.30, prezentarea volumului „Turnul de veghe. Jurnal de exil 2005 - 2007“, de Constantin Eretescu, care va avea loc la Cafeneaua literară Bastion din Pavilionul C1. Invitaţi vor fi Bedros Horasangian şi Constantin Eretescu, iar moderator, Silvia Colfescu.
Lansări Humanitas
VINERI, 3 IUNIE
ora 17.00
Lansare de carte
Scrisoare către tata de Franz Kafka
Invitaţi: Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu şi Denisa Comănescu
Scrisoare către tata de Franz Kafka
Traducere din germană de Mircea Ivănescu. Posfaţă de Ioana Pârvulescu
Una dintre cele mai importante scrieri autobiografice ale lui Franz Kafka este Scrisoare către tata, care se adaugă Jurnalului 1910–1923 şi volumelor de corespondenţă. Paginile adresate tatălui, Hermann Kafka, sunt scrise în 1919, după ultima încercare eşuată a lui Franz de a se căsători. „Eternul fiu“, cum la numit unul dintre comentatori pe Franz Kafka, se războieşte o viaţă întreagă cu tatăl său. Cu toate acestea, cititorul are senzaţia că fiul luptă fără să vrea împotriva lui însuşi, doar ca să nul vadă pe tată, pe tatăl mitic, pierzând.
ora 17.30, la standul Israelului, ţară invitată de onoare
Lansare de carte
Tâlcul tuturor faptelor. Povestiri hasidice de Shmuel Yosef Agnon
Participă: Radu Paraschivescu, Madeea Axinciuc şi Lidia Bodea
Premiul Nobel pentru Literatură
Poporul evreu şi-a învelit dintotdeauna înţelepciunea în pânza literară a istorisirii pilduitoare, pe care a purtat-o cu sine în pribegie ca pe-o boccea indispensabilă drumului. Shmuel Yosef Agnon continuă meşteşugul povestitorilor din neamul lui Israel, rămânând totodată puternic ancorat în spiritul secolului XX. În povestirile sale, chibzuinţa arhaică se întretaie cu satirizarea unor moravuri anacronice, nostalgia după shtetlul natal e dublată de ironii fine faţă de naivitatea obştii – totul într-o lume imprevizibilă, ale cărei convenţii cotidiene pot fi răsturnate în orice moment de întâmplări suprarealiste.
ora 18.00, la Scena AGORA
Masă rotundă dedicată cărţilor publicate în Seria de autor Amos Oz
Participă: Fania Oz-Salzberger, Tania Radu, Ioana Pârvulescu, Madeea Axinciuc, Andrei Cornea
Moderator: Denisa Comănescu
ora 18.30
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Elegie pentru uman. O critică a modernităţii poetice de la Pound la Cărtărescu de Radu Vancu
Participă: Mircea Cărtărescu, Radu Vancu şi Marieva Ionescu
„«Elegia pentru uman» din cartea de faţă e oficiată pentru omul filo-uman, cel învins de toate ideologiile, victima perfectă a tuturor totalitarismelor, omul hăcuit de texte (fiindcă totalitarismul e Textul care ajunge să fie pus în practică), dar pentru care nicicând ideile nu devin mai importante decât oamenii, pentru care empatia şi atenţia la celălalt sunt înseşi condiţiile lui de existenţă.
Era cumva natural ca literatura să fie în avangarda acestei «elegii pentru uman». Pe de o parte, fiindcă literatura şi umanul sunt coextensive, şi a fost o enormă greşeală strategică a modernităţii să încerce să-şi alieze literatura la cruciada ei anti-umană. Au existat minţi care au refuzat să valideze silogismele modernităţii împotriva omului; care au găsit inacceptabil ca modernitatea, iniţiată în numele libertăţii, egalităţii şi fraternităţii omului, să ajungă să nege punctual fiecare dintre aceste trei concepte-promisiuni – pentru ca, în cele din urmă, să nege omul însuşi. Aceşti scriitori au înţeles literatura ca pe o cărare înspre uman, înspre un luminiş aflat la marginea istoriei, departe de modernitate şi de infernurile ei estetice şi politice, în care omul să aibă răgazul de a reînvăţa să fie uman. Fără revoluţiile lor estetice, literatura ultimului secol e de neimaginat.“ (Radu VANCU)
SÂMBĂTĂ, 4 IUNIE
ora 11.30
Lansare de carte
Rosa Alchemica şi alte scrieri de William Butler Yeats
Participă: Mihaela Anghelescu Irimia, Andreea Răsuceanu şi Denisa Comănescu
Premiul Nobel pentru Literatură
Considerată de critici cea mai bună operă în proză a lui W.B. Yeats, Rosa Alchemica e unul dintre textele reprezentative pentru limbajul bogat, dar şi pentru preocupările principale ale scriitorului: cultura irlandeză, miturile şi legendele celtice, magia, alchimia şi misticismul.
Povestirile din Istorisirile lui Hanrahan cel Roşu şi Roza tainică au un dublu rol: de a revitaliza străvechi mituri irlandeze şi de a servi drept model pentru autorii care vor să scrie pe aceste teme. Eroi din mitologia celtică, făpturi extraordinare recuperate din tradiþia orală irlandeză sunt protagoniştii acestor poveşti, din vremea când viaþa cotidiană a oamenilor era deseori vizitată de zei sau spiriduşi. Cântate de trubaduri itineranţi şi imprimate astfel în memoria colectivă, poveştile au farmecul şi misterul marilor mituri. Rosa Alchemica, Tablele legilor şi Adoraţia magilor sunt texte în care se deschide lumea magică a ordinelor secrete şi a misterelor religioase, scrise într-un limbaj criptic, bogat în metafore şi spectaculos din punct de vedere stilistic.
ora 12.00
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Strania istorie a comunismului românesc (şi nefericitele ei consecinţe) de Lucian Boia
Participă: Lucian Boia şi Gabriel Liiceanu
„Comunismul a pierdut partida. Comuniştii însă au câştigat-o. E ca şi cum întreaga poveste a comunismului n-ar fi avut alt rost decât acela de a înlocui o clasă dominantă prin alta.
Nici un experiment comunist – cel puţin în peisajul european – nu a fost atât de «special» şi cu evoluţii atât de neaşteptate şi de «divergente» precum comunismul românesc.
(Lucian BOIA)
ora 12.30
Lansare de carte
2084. Sfârşitul lumii de Boualem Sansal – Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015
Invitaţi: Tania Radu, Ovidiu Nahoi şi Ioan Stanomir
Moderator: Denisa Comănescu
Roman câştigător al Marelui Premiu al Academiei Franceze în 2015
Deţinător al unui număr impresionant de premii literare, atât franceze, cât şi internaţionale, scriitorul algerian Boualem Sansal este, în mod cert, una dintre vocile majore ale literaturii contemporane. Romanul său 2084. Sfârşitul lumii, tradus în 25 de ţări, a primit Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015 şi a fost desemnat drept cea mai bună carte a anului de către revista Lire.
ora 13.00
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Nebunia de a gândi cu mintea ta de Gabriel Liiceanu
Participă: Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici
„Dacă sfârşeşte ca dialog continuu cu sine, gândirea pe cont propriu este lucrul cel mai greu de suportat. Căci din acest dialog decurg la tot pasul corecţiile care se impun pentru ca viaţa să rămână pe linia de plutire. Iar viaţa celui care nu poate să le facă este în mod fatal una eşuată. Până la urmă, mai toate vieţile sunt, privite cu un ochi distant, incoerente. De aceea, poate că e preferabil să-ţi dai întâlnire cât mai rar cu necunoscutul din tine. Altminteri, judecata căreia i te vei supune va fi în mod fatal o «aspră judecare de sine».“ (Gabriel LIICEANU)
ora 14.00
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Nelinişti vechi şi noi de Andrei Pleşu
Participă: Andrei Pleşu şi Dan C. Mihăilescu
„Mă uit în jur, răsfoiesc ziare, stau la televizor şi constat că problemele dintotdeauna ale vieţii omeneşti au fost evacuate. Despre dramă se vorbeşte mai curând în cheie telenovelistică, despre suferinţă, în cheie clinic profilactică, despre idealuri şi reuşită — în cheie pragmatic corporatistă. Avem puzderie de «manuale» care ne învaţă (în doi, trei, sau zece paşi) cum să obţinem bunăstarea lăuntrică şi succesul profesional, avem nenumărate compendii de buzunar pentru deprinderea «tehnicilor» Zen, Yoga, Sufi, Reiki, Osho etc., dar, în realitate, atenţia noastră, reflexivitatea noastră au alte priorităţi. Dincolo de o generală nevoie de «reţetar», viaţa noastră interioară e pustie, amuţită de urgenţe, de oboseală, de gata-făcutul unei exteriorităţi sufocante, oferite, până la indigestie, de scena publică.
Am ajuns să evacuăm din spaţiul nostru de comunicare tot ce priveşte tulburarea noastră lăuntrică, zbaterea cotidiană, mereu nemărturisită, pe care suferinţele, iubirile, spaimele noastre o întreţin mocnit, dincoace de cuvinte. Nu ne ruşinăm să «consumăm», la lumina zilei, secrete de alcov «dezvăluite» de tabloide, sau de «picante» emisiuni de divertisment, dar suntem pudici cu sentimentele noastre, cu depresiile noastre, cu euforiile şi neliniştile noastre.“ (Andrei PLEŞU)
ora 15.00
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?) de Radu Paraschivescu
Participă: Andrei Pleşu, Radu Paraschivescu şi Lidia Bodea
„Cum gândesc politicienii? De multe ori, aşa cum vorbesc. Adică şleampăt, confuz, îngălat. Iar dacă vorbirea reflectă procesele mintale, situaţia bate spre dramatic. Or fi ei aleşi, dar vorbirea lor e foarte rar aleasă. Metaforita unora, confuziile de termeni ale altora şi în general nivelul scăzut al celor mai mulţi ar trebui să-i facă pe alegători ceva mai circumspecţi. Din păcate, unii alegători par mai departe sclavii burţii pline şi ai vorbei goale. Peţiţi cu o pungă cu alimente şi duşi cu preşul promisiunilor deşarte, ei girează pentru a doua, a treia sau a patra oară oameni compuşi din corigenţe: la conţinut, la competenţă, la maniere şi la exprimare.
Tragicomedia alegerilor readuce la putere tot mai puţine personalităţi şi tot mai multe personulităţi. Iar când politicianul se ştie impotent intelectual sau incapabil de acţiuni eficiente, arma cea mai la îndemână este patriotismul sforăitor, stropit cu lacrimi, mujdei şi şpriţ. Mai ales că e atât de uşor să le treci celor mulţi şi neinformaţi idea că ţara e sub asediu şi împresurată de duşmani. Până la urmă însă, cartea de faţă nu e doar despre politicieni. E în egală măsură despre cei care-i ajută să obţină funcţii şi privilegii: alegătorii. Poate că parcurgerea acestui «catalog de perle» îi va convinge că e cazul să-şi activeze discernământul. Pe bună dreptate, politicienii sunt la ora actuală dispreţuiţi. Ceea ce uităm de multe ori este că ei n-ar fi putut ajunge unde sunt dacă nu i-am fi crezut, dacă nu le-am fi luat de bune promisiunile, dacă nu ne-am fi lăsat păcăliţi. Dacă nu i-am fi votat.“ (Radu PARASCHIVESCU)
ora 15.30
Întâlnire cu Mircea Cărtărescu
vor fi prezentate ediţia adnotată de Cosmin Ciotloş a Levantului şi ediţia de colecţie a bestsellerului Solenoid
Participă: Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Cosmin Ciotloş şi Lidia Bodea
Levantul de Mircea Cărtărescu
Ediţie adnotată de Cosmin Ciotloş
„L-am început în 1987, cred că era primăvară. Eram un amărât de profesor la o şcoală generală din fundul Colentinei, proaspăt căsătorit şi cu o proaspătă fetiţă în cărucior. Am început Levantul pe un colţ de masă de bucătărie acoperită cu muşama, bătând la maşină cu o mână, iar cu cealaltă împingând căruţul înainte şi-napoi pe vinilinul murdar al bucătăriei. Timp de un an şi jumătate am scris vreo şapte mii de versuri lăsându-mă, pur şi simplu, purtat de „zefirii“ stilurilor şi-ai prozodiei. După vreo trei cânturi am ştiut că poemul avea să fie o epopee clasică, în douăsprezece părţi, şi că va cuprinde o lume autosuficientă şi completă, cu geografia şi istoria ei, cu poveştile ei amoroase şi politiceşti, cu intrigile şi trădările ei, cu filozofia şi fantasmele ei. Ultimele părţi, tot mai transparent pamfletare, le-am scris cu urechea lipită de radio, ascultând, ca toată lumea, Europa Liberă. Vodă „şi al lui perfect orând“ mai aveau foarte puţin de trăit…
Am terminat poemul prin toamna lui 1989, cu câteva luni înainte de „revoluţiunea“ ce-avea să se dovedească la fel de suspectă ca şi cea din poema mea: „Ştiu, e un eşec penibil, ştiu, ţaruki şi paluki…“ (Mircea CĂRTĂRESCU)
Solenoid de Mircea Cărtărescu
Ediţie de colecţie, cartonată
„Primul meu gând, odată-ncheiată lectura, a fost să-mi scriu pe cartea de vizită «Eu am citit Solenoid». E un eveniment care-ţi taie oarecum viaţa în două: cine va citi cartea va înceta să mai fie un cititor de rând." (Gabriel LIICEANU)
ora 16.00
Eveniment Cioran
Prezentarea volumelor
Caiete. 1957 – 1972
Cioran şi muzica
Sfârtecare
Lacrimi şi sfinţi, audiobook în lectura lui Răzvan Vasilescu
Participă: Horia-Roman Patapievici, Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu şi Gabriel Liiceanu
Caiete. 1957 – 1972 de Emil Cioran
„Operă de moralist? Literatură? Filozofie? Poate că cel mai corect ar fi să numim paginile Caietelor lui Cioran jurnalul condiţiei umane.
Nimeni n-a vorbit cu atâta sinceritate, cu atâta vervă şi har pentru fiecare dintre noi. Niciodată inteligenţa n-a fost mai destrăbălată ca în paginile acestui Cioran în pijama, decontractat, eliberat de rigorile şi eleganţa «marelui stil» din cărţile sale antume. Niciodată un necunoscut, punând pe hârtie doar pentru el cele mai necenzurate gânduri care i-au trecut prin cap, n-a reuşit să-ţi devină cel mai apropiat prieten.
Nu există o altă carte pe care s-o fi recitit de-atâtea ori. O ţin pe noptiera mea. Pentru că sunt convins că nimeni, în spaţiul laic al existenţei noastre, nu ne-a fost atât de aproape şi nu ne-a eliberat mai eficace, dinlăuntrul singurătăţilor şi spaimelor lui, de singurătăţile şi spaimele noastre.
Dacă ar fi ştiut – când îşi rumega în acest jurnal disperările, mefienţele, dezamăgirile, apetitul şi sila de glorie, tortura plictiselii, bucuria de a trăi şi scârba de semeni – ce mulţime nesfârşită de prieteni se aduna la porţile scrisului lui!“ (Gabriel LIICEANU)
Cioran şi muzica de Emil Cioran
Muzica este una din referinţele esenţiale în viaţa şi opera lui Cioran. O prezenţă constantă, inalterabilă. De la prima până la ultima sa carte, Cioran dedică muzicii pagini exaltate, judecăţi fără recurs, sintagme inspirate. Filozofia însăşi, sustrăgându-se oricărui sistem, se acordează muzicii, deopotrivă ontologic şi epistemologic.
Antologia urmăreşte aşezarea „fragmentelor muzicale“ din opera lui Cioran într-o carte care să-l fi putut tenta pe autorul Tratatului de descompunere, lectură în cheie muzicală a disperărilor şi scepticismului lui.
Sfârtecare de Emil Cioran
„O carte trebuie să adâncească răni, să le provoace chiar.
O carte trebuie să fie o primejdie.“ (CIORAN)
Lacrimi şi sfinţi de Emil Cioran
Audiobook în lectura lui Răzvan Vasilescu
„Încercat-am să înţeleg de unde vin lacrimile şi m-am oprit la sfinţi. Să fie ei responsabili de strălucirea lor amară? Cine ar şti? Se pare însă că lacrimile sunt urmele lor; dar fără ei nu ştiam că plângem din regretul paradisului. Aş vrea să văd o singură lacrimă înghiţită de pământ... Toate apucă, pe căi necunoscute nouă, în sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfinţii n-au făcut altceva decât să le reabiliteze.“ (Emil CIORAN)
ora 16.00, la Scenă
Întânire cu istoricul Fania Oz-Salzberger, coautoare alături de Amos Oz a bestsellerului Evreii şi cuvintele
Participă: Fania Oz-Salzberger, Madeea Axinciuc, Andrei Oişteanu, Ioana Petridean şi Denisa Comănescu
Evreii şi cuvintele de Fania Oz-Salzberger, Amos Oz
Alternând comentariul textelor sacre evreieşti cu analiza fină şi plină de umor a istoriei acestui popor aflat într-o eternă chestionare a propriei identităţi, a naturii legăturii omului cu Dumnezeu şi a relaţiei dintre oameni, volumul Evreii şi cuvintele aduce la lumină, cu farmec şi elocinţă, poveşti uitate din Marea Istorie. Conceput sub forma unui dialog între scriitorul Amos Oz şi fiica acestuia, istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul reliefează personaje mitice şi cuvinte străvechi care ascund în ele un înţeles pierdut al lumii.
Sub forma unui eseu care are la bază un dialog între Amos Oz şi fiica sa, Fania Oz-Salzberger, volumul de faţă pune de fapt problema identităţii evreieşti, demontând clişee şi preconcepţii şi sintetizând câteva dintre trăsăturile esenţiale ale istoriei evreilor. Minuţios documentată, cartea nu devine greoaie datorită supleţii argumentării şi ideilor, condimentate cu un umor savuros: fie că este vorba despre figuri exemplare de rabini, despre o istorie a personajelor feminine din Biblie sau potenţialul autor feminin al Cântării Cântărilor, ori despre importanţa educaţiei şi iniţierii timpurii a copiilor în tainele textelor sacre, ea păstrează aceeaşi formulă alertă şi palpitantă până la sfârşit. Diversitatea informaţiilor, paginile scrise cu o atitudine lipsită de înverşunare fac din Evreii şi cuvintele o lectură esenţială nu numai pentru cei interesaţi de istoria şi înţelepciunea evreiască, ci şi pentru cititorii pasionaţi de eseuri culturale care păstrează balanţa între efervescenţa ideilor şi exprimarea ponderată a acestora.
Fania Oz-Salzberger, fiica cea mare a lui Amos Oz şi a lui Nily Oz, s-a născut în kibuţul Hulda, unde a şi absolvit cursurile primare şi liceul. După terminarea serviciului militar, Fania Oz studiază Istoria şi Filosofia la Universitatea din Tel Aviv. Ulterior, îşi susţine lucrarea de doctorat, pe tema Iluminismului scoţian şi german, la Universitatea din Oxford, avându-l drept mentor pe filosoful Isaiah Berlin.
Din 1993, începe să predea la Universitatea din Haifa, devenind una dintre cele mai respectate personalităţi atât din sfera culturii, cât şi a spaţiului politic israelian. Articolele ei apar în cele mai prestigioase publicaţii israeliene şi internaţionale: Newsweek, International Herald Tribune, Wall Street Journal, Le Figaro, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Ha’aretz ş.a.
Fania Oz-Salzberger a semnat eseuri pe teme precum istoria ideilor şi gândirea politică şi, în ultima vreme, despre traducerile în perioada Iluminismului european, sursele biblice la John Locke sau conflictele intercivilizaţionale. În 2001, publică volumul Israelis in Berlin, care apare atât în Israel, cât şi în Germania, considerat o lucrare de referinţă pe tema dialogului isreliano-german. În 2012, Fania Oz-Salzberger semnează împreună cu tatăl său lucrarea Jews and the Words (Evreii şi cuvintele; ediţia în limba română – Editura Humanitas Fiction, traducere din limba ebraică de Ioana Petridean), care apare la Yale University Press. Volumul este un fascinant dialog între fiica istoric şi tatăl romancier, pornind de la cele 22 de litere ale alfabetului ebraic, descoperind noi lumi ale acestora, dar şi înţelesuri atât noi, cât şi străvechi.
ora 17.00
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Trei sute de ceauşeşti liliputani de Vladimir Tismăneanu şi Ciprian Măceşaru
Participă: Vladimir Tismăneanu, Ciprian Măceşaru, Cezar-Paul Bădescu, Mircea Mihaieş şi Lidia Bodea
Trei sute de ceauşeşti liliputani de Vladimir Tismăneanu şi Ciprian Măceşaru
CM: Trăiam cu trei sute de ceausesti în cap, în buzunare, nimeni nu părea în stare să-i măture din viaţa mea. O armată de ceausesti liliputani mărsăluia zilnic prin mine, mă cucerea, redutele cădeau una după alta...
VT: Am stat o dată si la Vila Lac 2. Pe coridoare, noaptea, umblau tiptil ceausestii liliputani, ca o armată de gângănii belicoase...
ora 17.30
Eveniment Matei Călinescu
Vor fi prezentate volumele
Un altfel de jurnal: Ieşirea din timp
Portretul lui M
Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter
Participă: Ion Vianu, Dan C. Mihăilescu, Raluca Dună şi Lidia Bodea
Un altfel de jurnal: Ieşirea din timp de Matei Călinescu
„În genere, trăiesc după principiul (sănătos, în fond) one day at a time. Fiecare zi e (sau nu e) una din ultimele, dar asta nu se simte direct. O trăiesc, voit, ca pe o zi oarecare.
Timpul este o explozie de timpuri mari, de timpuri mijlocii, de timpuri mici şi infinitezimale, şi de goluri de timp absorbante, amestecate esenţial haotic şi la care trebuie adăugate marile, mijlociile, micile false eternităţi ale extazului sau ale durerii. Timpul viu e o explozie, o cosmică, incomprehensibilă explozie.
Îmi dau seama că pentru a trăi ai nevoie de energia inconştientă de a aştepta ceva, oricât de nedefinit. Când viitorul încetează să existe propriu-zis (de fapt, el nu există niciodată, fiind doar presupus), trebuie să reuşeşti să-ţi creezi microaşteptări. Microaşteptări cu aparenţe vag plauzibile, complet ireale.
E greu, din ce în ce mai greu, din ce în ce mai singuratec, din ce în ce mai apăsător.“ (Matei CĂLINESCU)
Portretul lui M de Matei Călinescu
„Acest portret biografic al fiului meu, care s-a născut la 24 august 1977, în Bloomington, Indiana, Statele Unite ale Americii, şi a decedat, înainte de a fi împlinit 26 de ani, la 1 martie 2003, în oraşul natal, a fost scris în patruzeci de zile după moartea lui, în acele patruzeci de zile simbolice de după moartea oricui. În acele zile n-am putut face nimic altceva decât să mă gândesc la el scriind, transcriind fragmente despre el din vechile mele jurnale intermitente, încercând să desluşesc adevărul fragil al unor amintiri care m-au cutreierat în tot acest timp şi care, ştiam, urmau să se risipească inevitabil în târziul ceţos al memoriei. N-am numărat zilele, dar întâmplarea a făcut ca în cea de-a patruzecea să mă simt împăcat cu durerea mea, înseninat în tristeţe. A rămas această meditaţie despre viaţa lui, dar şi despre acea parte din viaţa mea în care m-am străduit să înţeleg enigma întrupată de el. Enigma n-am înţeles-o, dar am înţeles altceva: că el a fost, aşa cum a fost şi cum continuă să fie pentru mine, un dar.“ (Matei CĂLINESCU)
Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter de Matei Călinescu
„Încercând să explic ideea de Lichter… tentativa de-a face incredibilul credibil, de a justifica poziţia cea mai dificilă, de a crea un «sfânt» din perspectiva unui necredincios, de a construi o psihologie şi o logică profetică dintr-o perspectivă sceptică. Succesul unei astfel de întreprinderi se măsoară după tentaţia finală a autorului de a se converti la filozofia personajului, care-i apare necesară, inevitabilă, de-un adevăr incontestabil.“ (Matei CĂLINESCU)
„Matei Călinescu imagina, vizionar, un sistem social în care n-ar fi existat decât hoţi şi cerşetori. Hoţii ar fura de la cerşetori, cerşetorii ar cerşi de la hoţi şi totul ar merge strună. De unde ai ştiut, Matei, cum aveam să ajungem în aşa scurtă vreme?“ (Mircea CĂRTĂRESCU)
ora 18.00
Eveniment Humanitas Fiction
Vor fi prezentate romanele
Toată lumina pe care nu o putem vedea de Anthony Doerr – Roman câştigător al Premiului Pulitzer pentru literatură 2015
Zbor în jurul soarelui de Paula McLain
Participă: Radu Paraschivescu, Andreea Răsuceanu, Sandra Ecobescu, Dana Jenaru şi Denisa Comănescu
Toată lumina pe care nu o putem vedea de Anthony Doerr
Roman câştigător al Premiului Pulitzer pentru literatură 2015
Cu o structură labirintică pusă în pagină magistral, multipremiatul roman al scriitorului american Anthony Doerr urmează vieţile a două personaje, Marie-Laure – o tânără franţuzoaică oarbă – şi Werner – un orfan de origine germană – , care ajung să se întâlnească în timp ce amândoi încearcă să depăşească suferinţa fizică şi psihică îndurată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Marie-Laure se va refugia, dintr-un Paris devenit de nerecunoscut din pricina haosului care a cuprins întreaga Europă, în Saint-Malo, iar Werner, pasionat de tehnică, şi în special de transmisiunile radio, va ajunge cu armata germană în Franţa şi, în cele din urmă, la Saint-Malo. Deşi întâlnirea dintre cei doi nu va dura mai mult de o zi, ea va fi hotărâtoare pentru destinele personajelor. Povestea lor se împleteşte cu a unui misterios diamant, în căutarea căruia se află ofiţerii germani şi despre care se spune că oferă posesorului viaţă veşnică, dar niciodată fericire.
Zbor în jurul soarelui de Paula McLain
Roman aflat în topul bestsellerurilor din publicaţiile New York Times, Publishers Weekly şi USA Today, considerat una dintre cele mai bune cărţi ale anului 2015 de către Amazon.com
Transportându-i pe cititori în Kenya anilor ’20, Zbor în jurul soarelui dă viaţă unei femei fascinante: Beryl Markham, antrenoare de cai de curse şi aviatoare temerară, cea care a realizat primul zbor solo peste Atlantic, de la est la vest, admirată de Hemingway şi de Saint-Exupéry, excentrică aventurieră care şi-a trăit cea mai mare parte a vieţii în Africa şi căreia i s-au dedicat biografii, documentare şi un film de televiziune.
ora 18.30
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Anatomia ratării. Tipuri şi tare din România postcomunistă de Teodor Baconschi şi Dan-Liviu Boeriu
Participă: Dan C. Mihăilescu, Teodor Baconschi şi Dan-Liviu Boeriu
Anatomia ratării. Tipuri şi tare din România postcomunistă de Teodor Baconschi şi Dan-Liviu Boeriu
Prinşi în vârtejul cotidian, uităm adesea să mai privim în preajma noastră, să înregistrăm chipurile care ne populează lumea şi anomaliile vieţii pe care o trăim. Sau, dacă o facem, o facem fără detaşare, sub imperiul furiei iscate de vreo poticnire neaşteptată, în judecăţi pătimaşe din care moderaţia este total absentă. Tocmai această cotidiană nepăsare, răscumpărată de sporadice încrâncenări, îşi propune s-o depăşească volumul de faţă — rod al unui dialog cumpănit, dar deloc lipsit de umor, purtat de doi intelectuali umanişti constant preocupaţi de fizionomia prezentului. Despărţiţi de o generaţie aproape, cei doi interlocutori, Dan-Liviu Boeriu şi Teodor Baconschi, au purces, aşadar, la un incitant schimb de idei, menit să ne poarte prin meandrele postcomunismului românesc, să stârnească perplexităţi şi să propună diagnostice pertinente, nu rareori surprinzătoare. Rezultatul demersului lor va fi cu siguranţă acela că, ridicând ochii de pe carte, cititorul va privi altfel lumea care-l înconjoară: ca pe o lume în care este adânc implicat şi pentru care este la urma urmelor, măcar în parte, şi el răspunzător.
DUMINICĂ, 5 IUNIE
ora 11.30
Lansare de carte
Calea Idei Brown de Ricardo Piglia
Paticipă: Ioana Bâldea Constantinescu, Simona Sora, Alina Cantacuzino şi Denisa Comanescu
Roman de campus, poveste de dragoste, thriller captivant cu elemente de road movie, carte tradusă în peste zece limbi, Calea Idei Brown este un omagiu de mare fineţe adus ficţiunii americane. Considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene, Ricardo Piglia se remarcă printr-o scriitură hipnotică, inconfundabilă, care trece cu uşurinţă de la autobiografie la satiră.
Emilio Renzi părăseşte Argentina încercând să fugă de frustrări profesionale, de melancolie şi anxietate, de amintirea unui mariaj încheiat; lumea americană în care vrea să se reinventeze este însă plină de constrângeri, pe care le constată cu amară ironie, şi dominată de „violenţa teribilă a oamenilor educaţi“ din mediul universitar. Ida Brown îl fascinează, îl atrage într-un misterios joc erotic şi îi oferă iluzia acestei „reinventări“. După accidentul în care tănăra îşi găseşte moartea, Renzi se cufundă în cea mai adâncă disperare: înţelege nu numai că a devenit suspect, că se află sub supraveghere şi că îi este în joc reputaţia academică, dar şi că pasiunea lui obsesivă nu se va stinge până când nu va descoperi adevărul. Ricardo Piglia se inspiră din cazul de mare ecou cunoscut sub numele de Unabomber pentru a face o subtilă analiză a formelor de violenţă care marchează societatea americană. Mergând pe urmele Idei Brown, Renzi pune cap la cap piesele unui puzzle complex ce scoate la iveală, într-un final, nu numai trecutul femeii iubite, ci şi pe cel al straniului personaj Thomas Munk, autor al unui radical Manifest.
ora 12.00
Lansare de carte
Iuda de Amos Oz
Participă: Fania Oz-Salzberger, Gabriel Liiceanu,Ioana Pârvulescu şi Tania Radu
Moderator: Denisa Comănescu
Roman al devenirii şi o sofisticată poveste de iubire, Iuda repune în discuţie, din perspectivă etică, politică şi istorică, figura trădătorului şi conceptul de tradare. O realizare literară de proporţiile unei simfonii, Iuda îmbină un subiect pasionant cu reflecţii îndrăzneţe asupra evenimentelor istorice care au determinat, pe de o parte, relaţiile dintre evrei şi creştini şi, pe de alta parte, cele dintre Israel şi lumea arabă.
În decorul neprietenos al unui Ierusalim iernatic de la începutul anului 1960, tânărul Shmuel Asch înţelege ca viaţa lui are nevoie de o schimbare. Dezamăgit în urma unei poveşti de dragoste încheiate brusc şi sclav al unei vieţi studenţeşti lipsite de satisfacţii, el hotaraşte să se izoleze în casa veche a unui batrân intelectual infirm, a carui nora îl angajează pentru a-i ţine acestuia companie câteva ore în fiecare zi. Ceea ce nu ştie Shmuel este ca traiul între zidurile groase ale casei de la marginea oraşului vechi, alături de doi oameni aparţinând parca altor vremuri, nu face decât sa-l reconecteze la viaţa, pregătindu-l pentru ceea ce-l aşteaptă cu adevărat. El descoperă treptat toate faţetele iubirii şi ale sacrificiului, pe măsură ce desface taina celor în casa cărora locuieşte.
ora 12.30, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Orologiul fără ore, poeme de Ana Blandiana
Participă: Ana Blandiana, Tania Radu, Dan-Liviu Boeriu şi Lidia Bodea
ora 13.00, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte
Poate Estera de Katja Petrowskaja
Participă: Ana-Maria Caia, Mihaela Dedeoglu şi Denisa Comănescu
Premiul Ingeborg Bachmann
În Poate Estera Katja Petrowskaja, născută într-o familie evreiască din Ucraina, se află în căutarea originilor sale, descoperindu-şi filiaţia încetul cu încetul: un frate al bunicului, al cărui atentat împotriva unui ambasador german a declanşat, poate, cel de-al Doilea Război Mondial; un bunic prizonier de război reapărut cu patruzeci şi unu de ani mai târziu; o străbunică care se numea, poate, Estera, şi care, aflată la Kiev în 1941, a luat ea singură drumul râpii Babii Iar, unde trupele SS i-au ucis pe toţi locuitorii evrei din oraş… Cartea se constituie din istorisirile unor asemenea destine sfărâmate, din amintiri şi investigaţii precise la faţa locului ori prin arhive; în ciuda caracterului documentar, amestecul tuturor acestor elemente, alternând virtuoz între trecut şi prezent, se transformă în literatură în sensul cel mai adevărat al cuvântului.
ora 13.30, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Mihai I. Ultimul rege al românilor de Tatiana Niculescu Bran
Participă: Tatiana Niculescu Bran, Ana Barton şi Lidia Bodea
Este Mihai I un învins? Dacă împlinirea unui destin se măsoară în succese aclamate public şi compromisuri de anvergură, atunci acest rege nu e un model de urmat. Dar, dacă statornicia, răbdarea şi modestia definesc viaţa adevărată, atunci ultimul rege al românilor rămâne pentru generaţiile viitoare un reper de înţelepciune într-o lume răscolită de fantasmele puterii.
ora 14.00, la standul Editurii Humanitas
Lansarea volumului colectiv Bucureştiul meu coodonat de Gabriela Tabacu
Autori: Şerban Cantacuzino, Horia-Roman Patapievici, Anamaria Smigelschi, Andreea Răsuceanu, Dan Petrescu, Gabriela Tabacu, Ioana Nicolaie, Monica Pillat, Tatiana Niculescu Bran, Andrei Crăciun, Andrei Pleşu, Ioana Pårvulescu, Marius Constantinescu, Adriana Bittel, Corina Ciocârlie, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Radu Paraschivescu
Vor vorbi: Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu Bran, Radu Paraschivescu
şi Gabriela Tabacu
Încă o strălucitoare, bine provocatoare şi miezoasă „carte-maslu“, aşa cum nimerit li s-a spus volumelor colective de la Humanitas care povestesc feeric lumi de altădată, cu (stră)bunici fabuloşi, muzici adolescentine, reverii gastronomice, cărţi formatoare, jubilaţii senzoriale, caznele milităriei, mizeriile ceauşismului şi „casele vieţilor noastre“.
De această dată, Bucureştii salvaţi în 19 suflete. Oraş livrat cu dulce indolenţă tuturor contrastelor şi capriciilor edilitare, oraş al grădinilor, birturilor şi bisericilor, al huzurului, cutremurelor, incendiilor şi răzmeriţelor, oraş al noroaielor, crivăţului şi vipiei, halucinant amestec de etnii şi religii, balcanism belaliu veşnic în plin delir arhitectonic, pe scurt: oraşul ideal pentru o „cură de nepăsare“, cum îl califica Paul Morand în 1935.
Recapitulat cu fervoare de bucureşteni, dar şi adoptat cu vădită empatie de autori născuţi la Oradea, Târgovişte, Timişoara, Braşov sau Sângeorz, oraşul îşi dezvăluie aici cu lentori de odaliscă fermecele, fie-n Cotroceni, pe Lipscani, Ştirbei-Vodă, la Ateneu, în Cişmigiu, Obor sau Piaţa Romană, fie către Bellu, Lacul Tei, pe Mântuleasa, la Universitate ori spre uriaşul cavou care a înghiţit zona Uranus.
Iubit sau detestat, condamnat, cauţionat sau graţiat cu aceeaşi sfântă exasperare.
ora 15.00, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte
Vremuri second-hand de Svetlana Aleksievici – Premiul Nobel pentru literatură 2015
Participă: Ana Blandiana, Dan C. Mihăilescu şi Lidia Bodea
Premiul Nobel pentru literatură 2015
Încă o strălucitoare, bine provocatoare şi miezoasă „carte-maslu“, aşa cum nimerit li s-a spus volumelor colective de la Humanitas care povestesc feeric lumi de altădată, cu (stră)bunici fabuloşi, muzici adolescentine, reverii gastronomice, cărţi formatoare, jubilaţii senzoriale, caznele milităriei, mizeriile ceauşismului şi „casele vieţilor noastre“.
De această dată, Bucureştii salvaţi în 19 suflete. Oraş livrat cu dulce indolenţă tuturor contrastelor şi capriciilor edilitare, oraş al grădinilor, birturilor şi bisericilor, al huzurului, cutremurelor, incendiilor şi răzmeriţelor, oraş al noroaielor, crivăţului şi vipiei, halucinant amestec de etnii şi religii, balcanism belaliu veşnic în plin delir arhitectonic, pe scurt: oraşul ideal pentru o „cură de nepăsare“, cum îl califica Paul Morand în 1935.
Recapitulat cu fervoare de bucureşteni, dar şi adoptat cu vădită empatie de autori născuţi la Oradea, Târgovişte, Timişoara, Braşov sau Sângeorz, oraşul îşi dezvăluie aici cu lentori de odaliscă fermecele, fie-n Cotroceni, pe Lipscani, Ştirbei-Vodă, la Ateneu, în Cişmigiu, Obor sau Piaţa Romană, fie către Bellu, Lacul Tei, pe Mântuleasa, la Universitate ori spre uriaşul cavou care a înghiţit zona Uranus.
Iubit sau detestat, condamnat, cauţionat sau graţiat cu aceeaşi sfântă exasperare.
Participă: Radu Paraschivescu, Andreea Răsuceanu, Sandra Ecobescu, Dana Jenaru şi Denisa Comănescu
Toată lumina pe care nu o putem vedea de Anthony Doerr
Roman câştigător al Premiului Pulitzer pentru literatură 2015
Cu o structură labirintică pusă în pagină magistral, multipremiatul roman al scriitorului american Anthony Doerr urmează vieţile a două personaje, Marie-Laure – o tânără franţuzoaică oarbă – şi Werner – un orfan de origine germană – , care ajung să se întâlnească în timp ce amândoi încearcă să depăşească suferinţa fizică şi psihică îndurată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Marie-Laure se va refugia, dintr-un Paris devenit de nerecunoscut din pricina haosului care a cuprins întreaga Europă, în Saint-Malo, iar Werner, pasionat de tehnică, şi în special de transmisiunile radio, va ajunge cu armata germană în Franţa şi, în cele din urmă, la Saint-Malo. Deşi întâlnirea dintre cei doi nu va dura mai mult de o zi, ea va fi hotărâtoare pentru destinele personajelor. Povestea lor se împleteşte cu a unui misterios diamant, în căutarea căruia se află ofiţerii germani şi despre care se spune că oferă posesorului viaţă veşnică, dar niciodată fericire.
DUMINICĂ, 5 IUNIE
ora 11.30, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte
Calea Idei Brown de Ricardo Piglia
Paticipă: Ioana Bâldea Constantinescu, Simona Sora, Alina Cantacuzino şi Denisa Comanescu
Roman de campus, poveste de dragoste, thriller captivant cu elemente de road movie, carte tradusă în peste zece limbi, Calea Idei Brown este un omagiu de mare fineţe adus ficţiunii americane. Considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene, Ricardo Piglia se remarcă printr-o scriitură hipnotică, inconfundabilă, care trece cu uşurinţă de la autobiografie la satiră.
Emilio Renzi părăseşte Argentina încercând să fugă de frustrări profesionale, de melancolie şi anxietate, de amintirea unui mariaj încheiat; lumea americană în care vrea să se reinventeze este însă plină de constrângeri, pe care le constată cu amară ironie, şi dominată de „violenţa teribilă a oamenilor educaţi“ din mediul universitar. Ida Brown îl fascinează, îl atrage într-un misterios joc erotic şi îi oferă iluzia acestei „reinventări“. După accidentul în care tănăra îşi găseşte moartea, Renzi se cufundă în cea mai adâncă disperare: înţelege nu numai că a devenit suspect, că se află sub supraveghere şi că îi este în joc reputaţia academică, dar şi că pasiunea lui obsesivă nu se va stinge până când nu va descoperi adevărul. Ricardo Piglia se inspiră din cazul de mare ecou cunoscut sub numele de Unabomber pentru a face o subtilă analiză a formelor de violenţă care marchează societatea americană. Mergând pe urmele Idei Brown, Renzi pune cap la cap piesele unui puzzle complex ce scoate la iveală, într-un final, nu numai trecutul femeii iubite, ci şi pe cel al straniului personaj Thomas Munk, autor al unui radical Manifest.
ora 12.00, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte
Iuda de Amos Oz
Participă: Fania Oz-Salzberger, Gabriel Liiceanu,Ioana Pârvulescu şi Tania Radu
Moderator: Denisa Comănescu
Roman al devenirii şi o sofisticată poveste de iubire, Iuda repune în discuţie, din perspectivă etică, politică şi istorică, figura trădătorului şi conceptul de tradare. O realizare literară de proporţiile unei simfonii, Iuda îmbină un subiect pasionant cu reflecţii îndrăzneţe asupra evenimentelor istorice care au determinat, pe de o parte, relaţiile dintre evrei şi creştini şi, pe de alta parte, cele dintre Israel şi lumea arabă.
În decorul neprietenos al unui Ierusalim iernatic de la începutul anului 1960, tânărul Shmuel Asch înţelege ca viaţa lui are nevoie de o schimbare. Dezamăgit în urma unei poveşti de dragoste încheiate brusc şi sclav al unei vieţi studenţeşti lipsite de satisfacţii, el hotaraşte să se izoleze în casa veche a unui batrân intelectual infirm, a carui nora îl angajează pentru a-i ţine acestuia companie câteva ore în fiecare zi. Ceea ce nu ştie Shmuel este ca traiul între zidurile groase ale casei de la marginea oraşului vechi, alături de doi oameni aparţinând parca altor vremuri, nu face decât sa-l reconecteze la viaţa, pregătindu-l pentru ceea ce-l aşteaptă cu adevărat. El descoperă treptat toate faţetele iubirii şi ale sacrificiului, pe măsură ce desface taina celor în casa cărora locuieşte.
ora 12.30, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Orologiul fără ore, poeme de Ana Blandiana
Participă: Ana Blandiana, Tania Radu, Dan-Liviu Boeriu şi Lidia Bodea
ora 13.00, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte
Poate Estera de Katja Petrowskaja
Participă: Ana-Maria Caia, Mihaela Dedeoglu şi Denisa Comănescu
Premiul Ingeborg Bachmann
În Poate Estera Katja Petrowskaja, născută într-o familie evreiască din Ucraina, se află în căutarea originilor sale, descoperindu-şi filiaţia încetul cu încetul: un frate al bunicului, al cărui atentat împotriva unui ambasador german a declanşat, poate, cel de-al Doilea Război Mondial; un bunic prizonier de război reapărut cu patruzeci şi unu de ani mai târziu; o străbunică care se numea, poate, Estera, şi care, aflată la Kiev în 1941, a luat ea singură drumul râpii Babii Iar, unde trupele SS i-au ucis pe toţi locuitorii evrei din oraş… Cartea se constituie din istorisirile unor asemenea destine sfărâmate, din amintiri şi investigaţii precise la faţa locului ori prin arhive; în ciuda caracterului documentar, amestecul tuturor acestor elemente, alternând virtuoz între trecut şi prezent, se transformă în literatură în sensul cel mai adevărat al cuvântului.
ora 14.00, la standul Editurii Humanitas
Lansarea volumului colectiv Bucureştiul meu coodonat de Gabriela Tabacu
Autori: Şerban Cantacuzino, Horia-Roman Patapievici, Anamaria Smigelschi, Andreea Răsuceanu, Dan Petrescu, Gabriela Tabacu, Ioana Nicolaie, Monica Pillat, Tatiana Niculescu Bran, Andrei Crăciun, Andrei Pleşu, Ioana Pårvulescu, Marius Constantinescu, Adriana Bittel, Corina Ciocârlie, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Radu Paraschivescu
Vor vorbi: Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu Bran, Radu Paraschivescu
şi Gabriela Tabacu
Încă o strălucitoare, bine provocatoare şi miezoasă „carte-maslu“, aşa cum nimerit li s-a spus volumelor colective de la Humanitas care povestesc feeric lumi de altădată, cu (stră)bunici fabuloşi, muzici adolescentine, reverii gastronomice, cărţi formatoare, jubilaţii senzoriale, caznele milităriei, mizeriile ceauşismului şi „casele vieţilor noastre“.
De această dată, Bucureştii salvaţi în 19 suflete. Oraş livrat cu dulce indolenţă tuturor contrastelor şi capriciilor edilitare, oraş al grădinilor, birturilor şi bisericilor, al huzurului, cutremurelor, incendiilor şi răzmeriţelor, oraş al noroaielor, crivăţului şi vipiei, halucinant amestec de etnii şi religii, balcanism belaliu veşnic în plin delir arhitectonic, pe scurt: oraşul ideal pentru o „cură de nepăsare“, cum îl califica Paul Morand în 1935.
Recapitulat cu fervoare de bucureşteni, dar şi adoptat cu vădită empatie de autori născuţi la Oradea, Târgovişte, Timişoara, Braşov sau Sângeorz, oraşul îşi dezvăluie aici cu lentori de odaliscă fermecele, fie-n Cotroceni, pe Lipscani, Ştirbei-Vodă, la Ateneu, în Cişmigiu, Obor sau Piaţa Romană, fie către Bellu, Lacul Tei, pe Mântuleasa, la Universitate ori spre uriaşul cavou care a înghiţit zona Uranus.
Iubit sau detestat, condamnat, cauţionat sau graţiat cu aceeaşi sfântă exasperare.
ora 15.00, la standul Editurii Humanitas
Lansare de carte
Vremuri second-hand de Svetlana Aleksievici – Premiul Nobel pentru literatură 2015
Participă: Ana Blandiana, Dan C. Mihăilescu şi Lidia Bodea
Premiul Nobel pentru literatură 2015
Încă o strălucitoare, bine provocatoare şi miezoasă „carte-maslu“, aşa cum nimerit li s-a spus volumelor colective de la Humanitas care povestesc feeric lumi de altădată, cu (stră)bunici fabuloşi, muzici adolescentine, reverii gastronomice, cărţi formatoare, jubilaţii senzoriale, caznele milităriei, mizeriile ceauşismului şi „casele vieţilor noastre“.
De această dată, Bucureştii salvaţi în 19 suflete. Oraş livrat cu dulce indolenţă tuturor contrastelor şi capriciilor edilitare, oraş al grădinilor, birturilor şi bisericilor, al huzurului, cutremurelor, incendiilor şi răzmeriţelor, oraş al noroaielor, crivăţului şi vipiei, halucinant amestec de etnii şi religii, balcanism belaliu veşnic în plin delir arhitectonic, pe scurt: oraşul ideal pentru o „cură de nepăsare“, cum îl califica Paul Morand în 1935.
Recapitulat cu fervoare de bucureşteni, dar şi adoptat cu vădită empatie de autori născuţi la Oradea, Târgovişte, Timişoara, Braşov sau Sângeorz, oraşul îşi dezvăluie aici cu lentori de odaliscă fermecele, fie-n Cotroceni, pe Lipscani, Ştirbei-Vodă, la Ateneu, în Cişmigiu, Obor sau Piaţa Romană, fie către Bellu, Lacul Tei, pe Mântuleasa, la Universitate ori spre uriaşul cavou care a înghiţit zona Uranus.
Iubit sau detestat, condamnat, cauţionat sau graţiat cu aceeaşi sfântă exasperare.
Se încarcă comentariile...
