Ziua Brâncuşi: astăzi se împlinesc 141 de ani de la naşterea marelui sculptor. „Trebuia să-mi caut calea mea. Am ajuns la simplitate“

Se împlinesc, astăzi, 19 februarie, 141 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, realizatorul sculpturii „Cuminţenia pământului“ şi a „Coloanei infinitului“ a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova şi Şcoala de Bellearte din Bucureşti. Cu toate că provenea dintr-o familie de ţărani înstărită, Brâncuşi a dus o viaţă modestă, însă una din care avea să-şi culeagă reperele care-i vor ghida viziunea artistică târzie, devenind unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX.

Constantin Brâncuşi s-a născut în Hobiţa, un mic sat din comuna Peştişani, judeţul Gorj, la poalele Carpaţilor, fiind al cincilea copil al Mariei şi al lui Radu Nicolae Brâncuşi. Amintindu-şi de copilărie şi de locurile în care a crescut, artistul avea să mărturisească, într-o întâlnire cu Petre Ţuţea, de la Paris, din 1933: „Pe atunci viaţa era frumoasă şi armonioasă. De milenii, oamenii duceau, fericiţi, o viaţă patriarhală. Totul trecea liniştit de la un anotimp la altul. Şi ştiţi de ce s-au schimbat lucrurile? Civilizaţia marelui oraş a ajuns până la noi“.

Ca orice copil de ţăran din acele vremuri, a fost nevoit să aibă tot felul de munci mărunte, lăsând departe, pentru o vreme, interesul pentru şcoală.  De la 7 ani lucrează ca păstor, având grijă mai întâi de turma familiei, apoi lucrând pentru alţii, în Munţii Carpaţi. Aici, învaţă să sculpteze în lemn, o artă populară la modă în România rurală a acelor ani, folosită pentru a produce linguri, picioare de pat, butoaie de brânză şi faţade de case, toate împodobite cu gravuri. La 9 ani, Brâncuşi pleacă la Târgu Jiu, în Oltenia, pentru a căuta de lucru. Mai întâi, este angajat într-o vopsitorie. Peste numai doi ani, pleacă din nou, de data aceasta la Slatina, unde se angajează ca argat la un băcan din localitate. Urmează alte locuri de muncă, printre care cea dintr-o cârciumă din Craiova, unde Brâncuşi rămâne câţiva ani. În tot acest timp, îşi păstrează gustul pentru lucrul în lemn şi se implică în proiecte de sculptură elaborate. Performanţele sale atrag atenţia unui industriaş care, în 1894, îl aduce la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova.

Paris, vremuri grele „Am inventat chiar spălatul paharelor cu rapiditate“

După ce a terminat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova în 1898, a plecat la Bucureşti unde a absolvit Şcoala de Belle Arte în 1902.

A realizat mai multe lucrări în timpul studenţiei, chiar în primul an, în 1898. Astfel, bustul lui Vitellius obţine „menţiune onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obţine medalia de bronz, Studiu din 1901 câştigă medalia de argint. Între 1900 şi 1902 realizează Ecorşeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz.. În 1903 primeşte prima comandă pentru executarea bustului generalului medic Carol Davilla - singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti. Lucrarea a fost comandată pentru a-l ajuta pe Brâncuşi să-şi plătească drumul până la Paris.

„La Paris am dus-o greu, la început. Uneori mă ţineam de ziduri ca să nu cad. De foame. De boală“, îşi amintea sculptorul într-un interviu din 1942. Traversează o perioadă când e nevoit să recurgă din nou la slujbe mărunte care, însă, nu i-au permis să-şi continue studiile. „La Paris am lucrat, la început, pentru a-mi câştiga existenţa, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor. Am făcut chiar o invenţie pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine se spăla în două rânduri de ape: un rând de apă caldă şi un rând de apă rece. Eu am suprimat apa rece şi utilizam numai apă fierbinte. Apa fierbinte dizolva automat grăsimile, era higenică şi paharele se uscau mai repede… îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnam“, povestea Brâncuşi.

Prieten cu Matisse, cu Erik Satie, cu Modigliani

În anul 1905, primeşte o bursă din partea ministrului român al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi se înscrie la examenul de admitere la Şcoala de Belle Arte, unde va învăţa la clasa sculptorului Antonin Mercié. În acest atelier îl va întâlni şi pe celebrul pictor Amedeo Modigliani cu care va lega o strânsă prietenie. Aici, impactul „viziunii Brâncuşi“ se va vedea imediat, printr-o într-o serie de lucrări care vor avea ecouri în presa internaţională. În atelierul său din strada Montparnasse va fi vizitat de crema intelectualităţii vremii.

 „La Paris am fost prieten cu Matisse, cu Erik Satie, cu Modigliani şi, în special, cu Guillaume Apollinaire, a cărui moarte a fost un dezastru pentru arta modernă. Era un camarad minunat. Te simţeai cot la cot cu el. Am intrat ca elev în atelierul lui Antonin Mercié, unde ajunsesem la o mare dexteritate tehnică. Făceam câte o sculptură pe zi în genul lui Rodin. N-am mai putut trăi în preajma lui, a maestrului Mercié, deşi mă iubea. Făceam ca şi el… Au fost anii cei mai grei, anii căutărilor, anii de regăsire a unui drum propriu. Am plecat de la Mercié, l-am supărat, dar trebuia să-mi caut calea mea. Am ajuns la simplitate, la pace şi bucurie, din dificultăţi intime“, spunea Brâncuşi.

Un portret mai amplu al sculptorului Constantin Brâncuşi puteţi citi aici: Constantin Brâncuşi, zeul ţăran. Rockefeller: „Cum pot să te ajut?“ Brâncuşi: „Ia şi mătură atelierul!“

Constantin Brâncuşi, fotografiat din spate de Ştefan Georgescu-Gorjan, în timp ce artistul filma lucrările la „Coloana Infinitului“ Foto: Arhivă personală Sorana Georgescu-Gorjan

Manifestări culturale organizate cu prilejul zilei lui Brâncuşi

Cu prilejul „Zilei Brâncuşi“ care se sărbătoreşte la nivel naţional în fiecare an, la 19 februarie, au loc mai multe evenimente culturale în ţară şi în străinătate. Vă prezentăm câteva dintre acestea:

• De pildă, 141 de ani de la naşterea sculptorului vor fi sărbătoriţi de ICR atât la Bucureşti cât şi la  reprezentanţele ICR din Budapesta, Chişinău, New York, Paris şi Viena prin conferinţe, expoziţii de fotografie, spectacole de teatru şi proiecţii de filme  dedicate creaţiei marelui sculptor român. Iată care va fi programul tuturor institutelor.
• Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecţie de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu şi pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuşi care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale. Mai multe detalii aici.
• Totodată, o serie de manifestări culturale au debutat joi, 16 februarie, la Târgu-Jiu, cu vernisajul expoziţiei de pictură „Cu şevaletul prin Târgu Jiu“ al Corinei Perianu.
• Luni, 20 februarie, va avea loc expoziţia documentară „Constantin Brâncuşi la Craiova“, urmată de o sesiune de comunicare cu aceeaşi temă, iar marţi se va desfăşura, la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu“, spectacolul „Infinitul Brâncuşi", de Valeriu Butulescu, susţinut de actorii Teatrului Dramatic „I. D. Sârbu“ din Petroşani.