Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii: „E un dezastru să scoţi muzica, desenul şi latina din şcoală“ VIDEO

Ministrul Vlad Alexandrescu, despre soarta culturii din România 

Noul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, invitat ieri la Adevărul Live, susţine că reforma curriculară propusă în învăţământul preuniversitar ar fi catastrofală, din punctul de vedere al culturii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a spus, ieri, la Adevărul Live că a fost mandatat de stradă, în poziţia de ministru, şi că una dintre priorităţile sale este cinematografia. „Cultura are legătură cu strada. Cei adunaţi la Colectiv se adunaseră pentru un eveniment cultural, să lanseze un album de rock sau să facă fotografii de artă. La fel, şi cei care s-au strâns în stradă să ceară demisia guvernului Ponta aveau legătură cu cultura, erau reprezentanţi ai ONG-urilor sau chiar ai unor instituţii culturale“, a spus Vlad Alexandrescu (50 de ani), numit, pe 17 noiembrie 2015, ministru al Culturii în Guvernul Dacian Cioloş.

„Am fost adus la putere de stradă. Întotdeauna mă raportez la momentul zero, care a fost momentul numirii guvernului Cioloş prin voinţa străzii“, a completat invitatul. „Mă obligă faptul că sunt nepotul criticului literar Tudor Vianu. Mi-am pus la dispoziţia statului competenţele mele“, a subliniat ministrul.


„Nu mă interesează lupta dintre generaţii“


De la începutul mandatului său, Vlad Alexandrescu a adus numeroşi consilieri tineri alături şi a schimbat strategia de comunicare, folosind pagina sa de Facebook pentru a-şi posta activităţile. „Mă simt mandatat de stradă, şi strada aşa a funcţionat, pe reţelele de socializare. Am găsit un site al ministerului extrem de îmbătrânit, care din când în când cade.“

Printre noii secretari de stat se numără Mihai Ghyka, Alexandru Oprean şi Corina Şuteu, iar printre noii consilieri ai ministrului Culturii îi regăsim pe Andrei Rus (consilier pentru cinematografie), Simona Sora (consilier pentru literatură), Dragoş Neamu (consilier pentru muzee şi pentru industrii culturale şi creative), Rareş Zaharia (consilier pentru operă), Anghel Damian (consilier pentru teatru), Florian Matei-Popescu (consilier pentru probleme de arheologie), Edmond Niculuşcă (consilier pentru comunicare şi pentru spaţiul public), Adrian Bălteanu (consilier pentru probleme de patrimoniu).  „Oricum, am de partea mea pe marii creatori de cultură. Problema era să-i atrag de partea mea şi pe cei care nu au beneficiat de fonduri până acum, sectorul independent“, a explicat Vlad Alexandrescu prezenţa consilierilor săi foarte tineri.

Cinematografe-sicrie, pe Magheru

„Mă bucur că cinematografele de pe Magheru au fost închise. Ele sunt nişte sicrie, şi statul român aducea copii acolo. Ca părinte, am luat atitudine atunci când şcoala îi ducea pe copii acolo la cinematograf, spunând că nu sunt de acord ca statul să aducă în nişte sicrie pe consumatorii de cultură“, a declarat Vlad Alexandrescu.

 „Nu putem să mutăm Teatrul Nottara dintr-un sicriu în alt sicriu, de aceea a căzut varianta mutării în fostul sediu ARCUB“, a explicat ministrul.

Una dintre priorităţile mandatului meu, aşa cum am spus-o, încă de la început este Cinematografia. Am adus în echipa mea un consilier pentru Cinematografie şi chiar un Secretar de Stat care au, împreună cu mine, acest obiectiv“, a spus ministrul. „E un lucru la care lucrăm deja, şi lucrăm în acelaşi timp pe mai multe direcţii: CNC, România Film – sălile de cinema, o nouă lege a cinematografiei, şi găsirea unor surse de finanţare pentru crearea unui fond cinematografic“, a subliniat Vlad Alexandrescu.

De asemenea, la nivelul Ministerului Culturii şi al CNC se pregăteşte un regulament nou de concurs, ca şi o restructurare a instituţiei, proiecte dezvoltate în paralel cu noua lege a cinematografiei, o prioritate strategică a Ministerului pentru 2016.

„Ministerul Culturii a trimis recent câte o scrisoare fiecărui consiliu local din România care a primit în gestiune săli de cinema de la România Film, pentru a afla care sunt intenţiile acestora cu privire la revitalizarea cinematografelor; intenţionăm să sprijinim cu expertiză consiliile locale în demersul de repunere în funcţiune a sălilor de cinema“, a punctat Alexandrescu.

Latina, izvorul identităţii naţionale

Ministrul Culturii şi-a exprimat şi punctul de vedere despre încercarea de scoatere a orelor de muzică şi de arte plastice din învăţământul preuniversitar, propuse în noua reformă în învăţământ.

„Ca ministru al Culturii, consider că e un dezastru să scoţi muzica şi latina din şcoli. A fost lansată această dezbatere în spaţiul public, care a fost organizată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Ea a comportat într-o primă fază renunţarea la ora de latină, renunţarea la o oră de română, din cele patru, la clasa a V-a, renunţarea la ora de desen la anumite clase, la ora de muzică, comasarea istoriei cu alte discipline sub un label care n-am înţeles exact ce ascundea. Din punct de vedere al ministrului Culturii, dacă s-ar aplica această reformă curriculară ar fi un dezastru, pentru că sunt vizate chiar acele competenţe care structurează cultura într-un copil, într-un tânăr. Asta înseamnă cultura: istorie, muzică, desen, română şi latină.

Ce înseamnă latină? Latina nu este numai o limbă, latina este chiar izvorul identităţii noastre naţionale. Civilizaţia antică, în general. Deci, din punct de vedere al culturii, ar fi un dezastru. Aş vrea să propun ministerului, pentru ciclurile gimnazial şi liceal, o dezvoltare extracurriculară în materiile vocaţionale. Aş vrea, de exemplu, să văd un cineclub funcţionând pe lângă un liceu, eventual cu câte un cineast care să le explice una, alta. De asemenea, în ceea ce priveşte teatrul, ateliere de teatru, tot ca o materie extracurriculară“, a precizat Vlad Alexandrescu.  

Bugetul Ministerului Culturii pe anul în curs: 0,1% din PIB, aproximativ 700 de milioane de lei, o creştere de 20% faţă de anul trecut – în condiţiile în care, conform datelor pe care Guvernul României le-a transmis la Comisia Europeană, industriile culturale şi creative aduc la bugetul statului până la 7% din PIB.

Roşia Montană, protejată de ordinul ministrului Alexandrescu

În Monitorul Oficial s-a publicat Ordinul privind protecţia zonei Roşia Montană, pe o rază de 2 km. În Monitor nu se arată dacă raza se trasează din centrul comunei sau de la limita acesteia. Dacă se trasează din centrul comunei, va afecta inclusiv activitatea companiei de stat CupruMin. „Este o dezbatere în sensul ăsta. Ea e legată şi de exploatarea de la Roşia Montană Gold Corporation. Ceea ce noi am vrut este să protejăm patrimoniul arheologic din galeriile romane de la Roşia Montană, care-i un patrimoniu unic în Europa. Ce-i interesant e ca această zonă de protecţie de 2 km, suprafaţa localităţii Roşia Montană, să acopere această zonă în întregime. Şi, în acest sens, numai comisia naţională de arheologie se poate exprima cu privire la posibilitatea de exploatare a zonelor învecinate. Ceea ce înseamnă că această companie, CupruMin, care exploatează la Roşia Poieni, la est faţă de centrul Roşia Montană, va trebui să depună o cerere de descărcare arheologică la Comisia Naţională de Arheologie. De ce? Pentru că, dacă cumva exploatarea industrială de la CupruMin ar afecta patrimoniul arheologic, atunci ar trebui reconsiderată zona ei de acţiune. Din câte ştiu eu, ca ministru al Culturii, partea din Roşia Poeni, în care CupruMin îşi are haldărele, nu afectează galeriile romane, deci în principiu nu ar trebui să fie probleme. Există o Comisie Naţională Arheologică, formată din arheologi, profesori renumiţi, directori de muzee, care au exact datele de pe teren şi care vor arăta dacă există probleme.“ (Doinel Tronaru)

Specialist în istoria ideilor şi ambasador la Luxemburg

Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii în Guvernul Cioloş din luna noiembrie 2015, este de profesie filolog, conferenţiar la catedra de Limba şi literatura franceză a Universităţii Bucureşti, fost ambasador al României la Luxemburg, fiu al arheologului Petre Alexandrescu şi nepot al criticului Tudor Vianu.

S-a născut pe 22 iunie 1965, la Bucureşti, fiind fiul arheologului Petre Alexandrescu şi al Mariei Alexandrescu Vianu, arheolog şi istoric al artei antice, fiică a criticului şi istoricului literar Tudor Vianu.

A fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2006-2011 - în perioada în care oraşele Sibiu şi Luxemburg au deţinut titlul de Capitală culturală europeană, mai precis în anul 2007.
Domeniile sale de competenţă cuprind istoria ideilor (secolele XVI - XVIII), literatură franceză, pragmatică şi filosofia limbajului şi hermeneutică.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările