Maeştrii Cézanne şi Picasso, vânaţi de casele de modă

„Jucătorii de cărţi“ de Paul Cézanne, pictură din colecţia miliardarului grec George Embiricos, vândută cu 250-300 de milioane de dolari

Toate recordurile majore ale pieţei de artă internaţionale au fost spulberate în primul semestru al acestui an.

Cézanne i-a luat faţa lui Pollock, operele de artă celebre au stabilit noi reguli ale pieţei, preţurile cu nouă cifre au intrat din zona obişnuitului, iar artiştii contemporani au devenit megastaruri în sălile de licitaţii. În primul semestru din 2012 toate recordurile pieţei mondiale au fost provocate şi multe dintre ele au fost deja depăşite. Agenţiile de audit anunţă evoluţii şi mai spectaculoase ale pieţei de artă în următorii doi-trei ani.

Raioane de pictură şi alte opere de artă în magazine de modă precum Louis Vuitton sau Burberry reprezintă o evoluţie iminentă pe care o anunţă Skate's, agenţia mondială de rating pentru industria de lux. Prognoza conform căreia „casele de modă vor canibaliza arta" se bazează pe scăderea cifrei de afaceri a industriei fashion în ultimul an, după cinci ani de creşteri fabuloase. Ele au astfel capitalurile necesare unei extinderi fără precedent şi au o clientelă identică cu aceea din sălile de licitaţii.

Skate's enumeră printre argumente şi obişnuinţa magazinelor de lux de a comercializa unicate, fie că este vorba despre ceasuri ale unor ateliere faimoase, bijuterii ale unor creatori sau chiar colaborări exclusive cu artişti plastici precum Haruki Murakami.

Card de credit de 70 de milioane de dolari

Apariţia unor magazine virtuale ca Art.sy sau Artprice Store, ambele lansate în 2012, constituie o altă revoluţie a pieţei. Mai mult de 10.000 de opere de artă sunt deja disponibile în cele două shopuri, incluzând semnături ca Goya, Warhol, Chagall, Bouguereau sau Hirst.

Preţurile acoperă o plajă gigantică, de la 30 de euro la 70 de milioane de dolari, aceasta din urmă fiind valoarea de deschidere pentru o licitaţie online deschisă de Artprice Store pentru o operă a artistului chinez Zhang Daqian. Vânzările online nu au creat o concurenţă cu sălile de licitaţii, ducând la o şi mai mare fluidizare a pieţei şi aducând un nou val de cumpărători.

Vânzare-record

Pe piaţa de artă, China a fost senzaţia anului trecut, colecţionarii din Orient depăşind ca volum Europa şi SUA, iar operele artiştilor chinezi plasându-se pe primele locuri ale clasamentelor anuale de vânzări. Punctul de cotitură a fost în martie 2012, când au apărut primele informaţii despre o vânzare-record, făcută în privat, prin care opera „Jucătorii de cărţi" (una dintre cele cinci variante), de Paul Cézanne, a trecut din proprietatea unui colecţionar grec în cea a familiei regale din Qatar.

Târgul a fost intermediat de o casă de artă din Paris şi a schimbat centrul de greutate al pieţei de artă din Extremul Orient către Europa şi Statele Unite. Suma exactă a tranzacţiei rămâne necunoscută. Iniţial s-a vehiculat cifra de 220 de milioane de dolari, pentru ca ulterior aceasta să fie corectată la 250 de milioane sau, după alte surse, chiar 300 de milioane. Vechiul record, 140 de milioane, fusese stabilit în 2006 pentru un tablou de Pollock, tot într-o vânzare privată.

Un milion de colecţionari

Consumul de artă este în creştere cu 15% faţă de prima parte din 2011, cele mai importante vânzări de artă având loc totuşi în sălile de licitaţii, unde numărul colecţionarilor a ajuns la un milion. Licitaţiile din mai au fost cele mai disputate, cu o versiune a tabloului „Strigătul" de Edvard Munch în prim-plan. Aceasta a crescut de la 40 la 120 de milioane de dolari într-o licitaţie care a durat 12 minute. Opera a devenit cea mai scumpă vânzare prin licitaţii.

Recordul precedent era de 106,5 milioane şi fusese obţinut de un tablou de Picasso, în 2010. Câteva zile mai târziu, a fost corectat un alt record major, cel pentru pictura contemporană. Mark Rothko a stabilit, cu tabloul „Roşu, portocaliu, galben", un nou jalon, la 86,8 milioane de dolari. Vechiul record, deţinut de Francis Bacon, a fost depăşit cu doar 500.000 de dolari. 

32 de miliarde de dolari este estimarea Skate's pentru lichiditatea pieţei de artă internaţionale.

Artişti şi cote: Eustaţiu Stoenescu, prea valoros pentru a fi tranzacţionat

Contemporan cu Tonitza şi Băncilă, Eustaţiu Stoenescu a şocat piaţa de artă în 2007, când a trecut de la preţuri medii de 1.000-2.000 de euro la un record personal de 37.500 de euro, un portret semnat de el dublându-şi preţul într-o licitaţie. Perioada care a urmat a fost dominată de acest record. Anul de vârf a fost 2010, cu nouă uleiuri vândute, patru dintre ele la peste 10.000 de euro. Ulterior, cererea s-a întâlnit rar cu oferta. Cele două vânzări efectuate, una în 2011 şi una în 2012, s-au cotat la 18.500 de euro, respectiv 19.000 de euro, preţuri situate sub estimarea minimă a celor două lucrări. Randamentul anual mediu este +22,86%, dar nu există date pentru ultimul an, ţinând cont de numărul nesemnificativ de lucrări tranzacţionate.

Clasamente: Cele mai scumpe desene în creion, cărbune şi peniţă

1.Constantin Brâncuşi, „Pupăza cu moţ" (2011, Artmark), 10.000 de euro
2. Iosif Iser, „Balerina" (2009, Goldart), 9.000 de euro
3. Nicolae Tonitza, „Hagi Iusup Memet" (2011, Artmark), 8.000 de euro
4. Nicolae Tonitza, „Copilul Sfânt" (2011, Artmark), 7.000 de euro
5. Nicolae Tonitza, „Intimitate" (2011, Artmark), 6.000 de euro
6. Nicolae Grigorescu, „Bătrână torcând la vatră" (2010, Alis), 5.339 de euro
7. Nicolae Tonitza, „Gurli-Ali-Pelivan" (2011, Artmark), 4.750 de euro
8. Iosif Iser, „Odaliscă" (2011, Alis), 4.048 de euro
9. Nicolae Tonitza, „Nud culcat" (2010, Goldart), 3.902 de euro
10. Iosif Iser, „Baletista" (2011, Artmark), 3.750 de euro
10. Nicolae Tonitza, „Micuţa tătăroaică" (foto) (2011, Artmark), 3.750 de euro