Pierderile umane şi distrugerile cauzate de Primul Război Mondial au fost uriaşe pentru România. De altfel, România este pe locul trei într-o statistică a pierderilor umane din Primul Război.
Erou în teribila bătălie de la Turtucaia, maiorul Ştefan Nicolae a avut o viaţă demnă de un roman. După ce a fost grav rănit la Turtucaia, a fost internat la Kiev şi a ajuns apoi la Moscova. Revenit în ţară, a fost apreciat de generalul Averescu, iar după mai mulţi ani s-a întâlnit la Paris cu preşedintele Franţei, Albert Lebrun. Ştefan Nicolae a fost mulţi ani preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa.
De profesie învăţător, a îmbrăţişat cariera de militar, va lupta cu abnegaţie la Turtucaia, acolo unde îşi găseşte sfârşitul cu doi ani înaintea realizării idealului milenar românesc- unitatea de neam.
După bătălia de la Turtucaia, din 1916, unde Armata Română a suferit o mare înfrângere, trupele bulgaro-germane au atacat Dobrogea, care a rămas sub ocupaţie străină până în decembrie 1918. Din acea perioadă nu există niciun act oficial. Au rămas doar dramele povestite de românii care nu s-au refugiat în alte ţinuturi şi care au avut de-a face cu abuzurile trupelor de ocupaţie
Politologul Ioan Stanomir a explicat că faptul că avem parte de generaţii de politicieni care privesc România ca pe proprietatea lor vine încă din perioada primului război mondial, din perioada lui Ionel Brătianu. Stanomir a vorbit despre acest lucru cu ocazia lansării cărţii apărute la editura Humanitas, „Parlamentul în pribegie. 1916–1918. Amintiri, note şi impresii“ de Grigore Procopiu, îngrijită de Daniel Cain.
În timpul Primului Război Mondial, soldaţii bulgari au distrus statuia Avântul Ţărei din faţa Palatului Regal, iar statuia lui Ovidius au doborât-o cu ajutorul unor frânghii trase de doi bivoli şi, dacă nu erau opriţi de către nemţi, şi acesta ar fi fost distrusă.
Românii au început cu stângul Primul Război Mondial. Armatele româneşti au suferit câteva înfrângeri umilitoare, iar capitala a fost cucerită de trupele adversarilor. Doar eroismul soldaţilor a reuşit să salveze ţara de la o cucerire totală.
În timpul Primului Război Mondial, militarii Regimentului 36 Infanterie „Vasile Lupu“ din Dobrogea au luptat pe frontul de la Mărăşeşti. Oasele a sute de soldaţi sunt îngropate adânc, în câmpul de luptă.
Armata Română nu a reputat doar victorii glorioase. A avut parte şi de înfrângeri umilitoare, cauzate în special de incompetenţa comandanţilor. În ambele Războaie Mondiale, românii au cunoscut şi ruşinea înfrângerilor dezastruoase.
În bătălia de la Turtucaia, armata română a suferit cea mai grea înfrângere în timpul Primului Război Mondial. Statisticile vorbesc de 6.160 de militari români ucişi şi alţi 28.480 luaţi prizonieri.
În bătălia de la Turtucaia, unde armata română a suferit cea mai grea înfrângere în timpul Primului Război Mondial, a fost luat prizonier şi George Topârceanu. După ce a fost eliberat a scris „Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina”.
Înfrângerea Armatei Române la Turtucaia a produs o undă seismică atât de puternică încât a clătinat din temelii întreg statul român şi a condus la consternare şi panică în rândul societăţii româneşti. Turtucaia reprezintă, însă, pe lângă înfrângerea militară, un punct nevralgic al istoriei românilor.
Campania din 1916 a adus dezastrul naţional. A ridicat, mai ales, pojghiţa de încredere pe care liderii politici şi militari o aveau în Armata română, în pregătirea şi echiparea ostaşului român. Românii au văzut deznădejdea la faţa locului în trei mari episoade: bătălia de la Turtucaia, manevra de la Flămânda şi, în final, ocuparea Bucureştiului. Ţara a ajuns în pragul dispariţiei de pe harta Europei.
În prima zi a României în război a domnit euforia naţională: cetăţenii cântau pe străzi, politicienii puneau la cale viitorul luminos pe care ei, dintre toţi muritorii, aveau şansa să-l înfăptuiască şi armata strângea rândurile. Se cântau cântece de vitejie, de arme, de dor de ţară nouă, se elogia războiul ca şi când ar fi fost marea petrecere a secolului. Curând, distracţia s-a încheiat: au urmat restricţiile, atacurile, moartea.
„Există la noi părerea veche, încă din secolul trecut, consolidată în anii comunismului naţional şi persistentă şi astăzi că nimic din ceea ce nu este convenabil imaginii exaltat-pozitive a neamului românesc şi a trecutului său nu trebuie lăsat să pătrundă în manuale şi scoală.
Preotul Belizarie Popescu, slujitor la parohia Engimahale (astăzi Mereni), judeţul Constanţa, a murit pe front, în luptele de la Turtucaia, la începutul lunii septembrie 1916.
Preotul Constantin I. Sădeanu, care a fost pe front în timpul Primului Război Mondial, a cunoscut ororile lagărului de la Turtucaia. A fost insultat şi ameninţat, iar vreme de mai multe luni a mâncat doar ciorbă de cartofi necurăţaţi de coajă şi murdari.
Bazargic este vechea denumire a oraşului Dobrici din Bulgaria, aflat la 30 de kilometri de Balcic. Aici s-a dus în Primul Război Mondial, în zilele de 5-7 septembrie 1916, o bătălie pe care analele istoriei au vrut-o uitată. Lupta de la Bazargic a însemnat o înfrângere pentru Armata Română, din cauza unor mari greşeli de tactică. Eroarea ne-a costat Cadrilaterul, Dobrogea de la sud de Dunăre, care a fost ocupat de bulgari până în 1918.
Poetul George Topârceanu a participat la campania din Bulgaria, unde a căzut prizonier. Poetul a rămas în captivitate până în decembrie 1917.
Cadrilaterul, numit când „Noua Românie“ când „Dobrogea de Sud“ a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri. Adevărul vă prezintă istoria zbuciumată a acestui pământ românesc.
Prognoza meteo: Cât de mult se încălzeşte. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri