Fostul deputat comunist Mark Tkaciuk consideră că „explozia preţurilor la resursele energetice este consecinţa incompetenţei actualei guvernări, a majorităţii parlamentare aflată la conducere, a Partidului Acţiune şi Solidaritate”.
Gazprom se opune unui audit al datoriilor Moldovagaz, aşa cum era prevăzut în protocolul semnat dintre vicepremierul Andrei Spînu şi şeful concernului rus, Alexei Miller. Potrivit unei scrisori, care a intrat în posesia reprezentanţilor presei de la Chişinău, Gazprom nu ar agrea ideea unui audit extern la Moldovagaz.
În Republica Moldova a fost instituită stare de urgenţă pe un termen de 60 de zile. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost susţinut de Parlament, la propunerea Guvernului. Deputaţii din Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor nu au susţinut iniţiativa, menţionând că „această stare de urgenţă este o stare de incertitudine”, transmite IPN.
Fracţiunea parlamentară a Partidului Şor cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, „în contextul crizei gazului şi a scumpirilor fără precedent”. Fracţiunea contează să obţină susţinerea Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor pentru înaintarea unei moţiuni de cenzură, transmite IPN.
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova consideră că „majorarea practic de două ori a tarifelor la gazele naturale, creşterea iminentă a preţurilor la energia electrică fac ca cea mai mare parte a populaţiei ţării să ajungă la limita supravieţuirii fiziologice”. În acest context, Socialiştii solicită convocarea de urgenţă a unei şedinţe extraordinare a Parlamentului, inclusiv pentru audierea prim-ministrului, Natalia Gavriliţa.
Guvernul a aprobat avizul proiectului de lege care prevede instituirea unui moratoriu de şase luni asupra eliberării autorizaţiilor de construcţie a staţiilor de alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate, transmite IPN.
O soluţie legală care a permis rezolvarea concomitentă a două probleme, achitarea datoriilor pentru octombrie şi noiembrie către Gazprom şi evitarea falimentării Termoelectrica. Astfel explică vicepreşedintele Parlamentului, Mihai Popşoi, decizia de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2021 prin care au fost achitate datoriile Moldovagaz faţă de Gazprom, prin intermediul companiilor Energocom şi Termoelectrica, notează IPN.
Zeci de microbuze şi autobuze au fost parcate joi, 25 noiembrie, în faţa Guvernului ca parte a unui protest organizat de transportatorii de pasageri. Aceştia spun că nu mai pot activa în pierdere în contextul scumpirilor la carburanţi, la serviciile de deservire tehnică, dar şi în contextul scumpirii primelor de asigurare auto, transmite IPN.
Decizia autorităţilor de a-i achita Gazpromului datoria pentru luna octombrie şi plata în avans pentru luna noiembrie prin intermediul cesionării unei părţi din datoria Termoelectrica este una suspectă şi dubioasă, notează IPN.
O comunicare dezastruoasă din partea reprezentanţilor Guvernului cu societatea. Astfel califică liderului Partidului Schimbării, Ştefan Gligor, reizbucnirea crizei energetice, după ce Gazprom a ameninţat Republica Moldova cu sistarea livrării gazului, notează IPN.
Soluţia propusă de Guvern pentru achitarea datoriei curente de către Moldovagaz faţă de Gazprom constă în încheierea unui contract de cesionare către Energocom a unei părţi din datoria Termoelectrica faţă de Moldovagaz. Este vorba despre suma de circa 1,4 miliarde de lei, necesară pentru plăţile curente către Gazprom, transmite IPN.
Directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că Moldova trebuie să achite Gazprom-ului consumul de gaze pentru luna octombrie şi primul avans pentru luna noiembrie – 50 la sută. Acestea sunt condiţiile contractului, iar suma totală pentru achitare constituie circa 1,2 miliarde de lei, dintre care Moldovagaz a plătit doar 100 milioane de lei. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.
Fostul deputat Alexandru Slusari a comentat avertismentul făcut de Gazprom că ar putea sista livrările de gaze naturale către R. Moldova, dacă Chişinăul nu va achita datoriile la gaze pentru luna octombrie şi noiembrie, în termen de 48 de ore. Slusari a criticat guvernarea PAS şi i-a cerut să dea dovadă de mai multă transparenţă.
Gazprom ar putea sista furnizarea de gaze naturale către Republica Moldova, dacă Chişinăul nu îşi va plăti datoriile curente la gaz, în termen de 48 de ore, scrie RIA Novosti.
Partidul Unităţii Naţionale, condus de ex-deputatul Octavian Ţîcu, a criticat semnarea noului contract dintre Guvernul Gavriliţa şi Gazprom privind livrarea gazelor naturale. PUN susţine că „guvernarea PAS a căzut în capcana energetică a Kremlinului”. PUN a comunicat că, odată ce s-a ajuns la această înţelegere, „s-a compromis de fapt viitorul european al R. Moldova şi securitatea energetică a republicii pentru următorii 5 ani.”
Kremlinul continuă să prefacă gazele în armă. Moldova deja şi-a luat doza de sperietură, e rândul Ucrainei, consideră într-o expunere mediatică cunoscutul formator de opinie de la Kiev Vitalii Portnikov, citat de IPN.
Preşedintele Maia Sandu a declarat că criza energetică din R. Moldova s-a încheiat odată cu semnarea contractului dintre Moldovagaz şi Gazprom.
Contractul cu Gazprom a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani. Rezervarea volumelor de gaze s-a făcut pentru perioada noiembrie 2021-octombrie 2022 şi, cu două luni înainte de octombrie 2022, se vor face rezervări pentru anul ulterior, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale, transmite IPN.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de aprobare a unei noi componenţe a Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Semnarea decretului privind noua componenţă a CSS derivă din necesitatea de a include noi membri din oficiu ai CSS ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
Negocierile între reprezentanţii Gazprom şi cei ai Guvernului de la Chişinău privind semnarea unui nou contract de livrare a gazelor naturale în Republica Moldova au fost fără rezultat, scrie presa rusă cu referire la surse de încredere.
Parlamentarii Puiu Haşotti şi Marius Spînu sunt verificaţi de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), au declarat, miercuri, surse din instituţie.
Parlamentarii Puiu Haşotti şi Marius Spînu sunt verificaţi de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), au declarat, miercuri, surse din instituţie.
Adolescentul a jucat în numeroase piese de teatru în care a interpretat numai rolul principal.
Agentul-şef principal Viorel Spînu (41 de ani) a salvat 40 de oameni care se aflau blocaţi în rapidul 685 Bucureşti - Constanţa. Trenul, plecat din Gara de Nord din Bucureşti la ora 19.40, a înţepenit la şapte kilometri de gara Lehliu, marţi-seară, de la ora 20.45 până miercuri la cinci dimineaţa.
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN