Aproxiamtiv 5.000 de manifestanţi i-au cerut, duminică, la Kiev, preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să un cedeze presiunilor Moscovei, înaintea unei întâlniri cu Vladimir Putin la un summit cu privire la conflictul ucrainean, care va avea loc la Paris, relatează AFP.
Serviciile secrete ruse au admis că un oficial de rang înalt al agenţiei se afla la Kiev în perioada în care au fost comise crimeleasupra protestatarilor din Piaţa Independenţei, în februarie. Oficialii au menţionat însă că scopul agentului era de a asigura securitatea Ambasadei Rusiei, au transmis agenţiilor ruse de presă, citate de AFP.
Deşi în exteriorul Ucrainei toată lumea vorbeşte de Euro-Maidan, realitatea este aceea că la Kiev vorbim doar de maidan, fără de Euro. Oamenii de acolo nu au ieşit în stradă pentru Uniunea Europeană, nu au ieşit în stradă decât pentru o viaţă mai bună, dezamăgiţi de către clasa politică actuală.
Soarta Ucrainei depinde de Rusia. Nu de dârzenia demonstranţilor din Piaţa Independenţei, nici de ambiţiile Iuliei Timoşenko, grăbită să confişte capitalul emoţional al Maidanului, nici de iluziile Occidentului că tancurile ruse nu vor îndrăzni spre Kiev. Dincolo de emoţii, ecuaţia ucraineană este extrem de complicată, atât din cauza principalei necunoscute – reacţia Rusiei, cât şi a specificului acestui stat artificial şi falimentar.
După cum oricine vede, de câteva zile s-a întrecut orice măsură de decenţă, legalitate şi morală în Kiev şi restul oraşelor Ucrainei. Un număr de proteste paşnice, derivate dintr-o opţiune politică, au fost deturnate în noiembrie de o intervenţie în forţă a trupelor Ministerului de Interne din Kiev, ceea ce a dus la explozia unor sentimente de ură ce a existat deja de multă vreme, provocată de incompetenţa economică a conducerii statului.
Nu trebuie să fii ucrainean ca să înţelegi că bătrîna care dă din mînă în mînă piatra scoasă din pavaj în Maidan e acolo nu ca duşman personal al lui Ianukovici sau Putin, ci ca duşman al propriei neputinţe şi sărăcii. Nu trebuie să fii mare politolog ca să vezi că astăzi banii nu abundă în curtea democraţiilor, ci în seraiul dictaturilor, al oligarhiilor discreţionare. Cui îi dă mîna să închidă gazul, acela închide şi gura democraţiilor.
Ucraina a intrat vineri în a patra zi a celei mai sângeroase săptămâni din istoria sa post-sovietică, după ce acţiunile protestatarilor de pe 18 februarie au dus la o reacţie marcată de o brutalitate fără precedent a forţelor de ordine. Şi al treilea armistiţiu încheiat în mai puţin de o săptămână a coincis cu o nouă escaladare a violenţelor: deşi preşedinţia a anunţat un acord, protestatarii au redeschis focul.
În ultimele zile, Kiev-ul a devenit un adevărat câmp de luptă între protestatarii pro-europeni şi forţele de ordine coordonate de preşedintele Ianukovici.
Crimele de la Kiev puteau fi prevenite, dar asta n-a preocupat pe nimeni. Când vărsarea de sânge a obligat la ieşirea din expectativă, stupoarea ipocrită şi corul indignării probează neputinţa identificării unei soluţii. UE nu ştie ce să facă în Ucraina şi tare ar mai fi vrut să nu fie silită, în an electoral european, să se implice. E o poveste cu prea mult sânge pentru o Europă stânjenită acum de atâta entuziasm pro-european.
I. Preludiul. La început, au fost mitinguri de protest cu câteva sute de oameni care protestau împotriva deciziei preşedintelui Viktor Ianukovici de a nu semna tratatul de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană. Primele manifestaţii au început în seara zilei de 21 noiembrie 2013. Majoritatea acestor persoane erau activişti ai unor organizaţii non-guvernamentale.
Toţi ochii sunt aţintiţi în prezent asupra evoluţiei evenimentelor din Ucraina, unde ciocnirile violente au dus deja la moartea a cel puţin 25 de persoane. Cu atenţie se uită şi oamenii de afaceri români pentru care Ucraina reprezintă fie o piaţă de desfacere importantă, fie o oportunitate de business pentru viitor.
Criza de reprezentare din Ucraina nu poate fi rezolvată nici prin intervenţia forţelor armate împotriva protestatarilor şi nici prin ruperea în două a ţării (după propunerea venită de la Kremlin), ci prin demisia lui Ianukovici şi întoarcerea la opţiunea electoratului.
Protestele continuă la Kiev. Cel puţin 100 de manifestanţi au fost ucişi joi, iar alte sute de persoane au fost rănite. Parlamentul ucrainean a adoptat, cu o majoritate de 233 de membri, o serie de ordonanţe prin care interzice toate măsurile adoptate de guvern împotriva protestatarilor, precum folosirea armelor de foc asupra mulţimii şi restricţionarea traficului. Presa ucraineană are confirmări că poliţia a folosit arme ilegale.
Aproximativ 500.000 de persoane s-au reunit, duminică la prânz, în Piaţa Independenţei din centrul Kievului pentru a protesta faţă de adoptarea recentă a noilor legi care intensifică sancţiunile împotriva manifestanţilor, a constatat un jurnalist al AFP.
Unul dintre cei mai activi oponenţi ai Kremlinului, omul de afaceri Boris Nemţov a declarat că va da în judecată guvernul ucrainean pentru că a refuzat să îi permită intrarea în ţară, vineri.
Situaţia în Ucraina începe să fie extrem de tensionată şi nu există semne că lucrurile se vor linişti. Renunţarea la traseul european a determinat ieşirea în stradă a milioane de ucrainieni, peste 60% din ei considerând că Uniunea Europeană este soluţia. Gestul preşedintelui este considerat un act de trădare, iar astăzi el a primit un ultimatum de 48 de ore.
Kiev, Ucraina. Aproape jumătate de milion de oameni a blocat capitala ucraineană cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, a cărui apropiere de Kremlin a stârnit manifestaţii antiguvernamentale care continuă de o săptămână fără întrerupere. Protestatarii au dărâmat monumentul lui Vladimir Lenin din centrul capitalei Kiev, un simbol al trecutului sovietic.
Peste 200.000 de ucraineni au strigat „Revoluţie!” în Kiev, cerând demisia preşedintelui Ianukovici ca urmare a refuzului acestuia de a semna acordul de asociere cu UE.
Simpatizanţi ai partidelor de opoziţie, nemulţumiţi de decizia Guvernului ucrainean de a suspenda pregătirile pentru semnarea Acordului de asociere cu UE, au organizat o amplă demonstraţie la Kiev în sprijinul politicii de integrare europeană a ţării, informează Vocea Rusiei.
REPORTAJ Învestirea Guvernului Ciucă: PNL şi-a luat porţia de
umilinţă. Ce şi-au reproşat partidele şi cum s-a ajuns iar la proteste în Parlament
Anunţ neaşteptat în România: autostradă gata de inaugurare înainte de termen. Pe unde vom putea circula VIDEO
Împărţirea
ministerelor aprinde spiritele în PNL. Ce lideri au întors armele împotriva conducerii partidului
SURSE Cum arată schiţa Guvernului Ciucă, după împărţirea ministerelor între partide
Două TIR-uri conduse de tată şi fiu au strivit intenţionat o dubă. Scandal în timp ce victima murea în braţele medicilor. „M-a făcut pachet” | VIDEO
Negocierile PNL-PSD-UDMR,
deblocate: Nicolae Ciucă, variantă de compromis
Prima mare
înţelegere a noii coaliţii: împărţirea dregătoriilor din pachetul media
Şedinţă cu scandal la PNL. Orban, exclus din partid. Atacuri dure la adresa fostului lider: „Ce faceţi acum e grobian”
Primii paşi
pentru noul Guvern. Ce apropie şi ce desparte PNL de PSD
PSD pune condiţii draconice pentru noul
Guvern