În urmă cu 73 de ani avea loc „Înscenarea de la Tămădău“. Fiica unui fruntaş ţărănist a povestit ce a însemnat pentru familia sa această zi nefastă.
Ion Augustin Nicolae Raţiu (6 iunie 1917, Turda - 17 ianuarie 2000, Londra) Londra, Regatul Unit) a fost vicepreşedinte al PNŢCD candidând la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990 unde a obţinut 4,29 % din voturi şi s-a plasat pe locul 3.
Membru de onoare al Academiei Române, filolog şi politician, profesorul Gabriel Ţepelea a avut o viaţă demnă de un roman. S-a înscris în PNŢ în 1933, fiind apropiat de Iuliu Maniu, a stat şase ani în închisorile comuniste, a ajuns decan al Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Piteşti şi ulterior deputat timp de zece ani.
Corneliu Coposu nu s-a plâns niciodată de faptul că şi-a pierdut 17 ani în temniţele comuniste. Când era atacat, răspundea demn.
Iuliu Maniu, unul dintre politicienii de seamă care a făcut România Mare, a fost acuzat de trădare naţională şi condamnat de comunişti la temniţă grea pe viaţă. Nu a mai ieşit niciodată din închisoare, mormântul lui nefiind găsit niciodată.
După 30 de ani de la evenimentele sângeroase din 13 - 15 iunie, manifestanţii care şi-au riscat viaţa şi libertatea şi după Revoluţie aşteaptă de la autorităţi să se facă dreptate. În schimb, Dosarul Mineriadei rămâne nesoluţionat şi după 30 de ani şi se plimbă între instanţă şi parchet.
În 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire, a fost făcut public Testamentul lui Corneliu Coposu. Rândurile au fost scrise în noaptea de 24/ 25 iulie 1994.
Nicolae Raţiu, fiul lui Ion Raţiu, politicianul desemnat de Corneliu Coposu să candideze din partea PNŢ la alegerile din 1990, spune despre alianţa PSD – PNŢ: „Dezgust total“.
Fundaţia Corneliu Coposu a trimis un comunicat de presă în care condamnă modul în care Aurelian Pavelescu, actualul preşedinte al PNŢ a ales să se alieze cu PSD.
Ion Raţiu a luptat peste o jumătate de secol împotriva comunismului, atât prin munca depusă în exil, unde a înfiinţat numeroase asociaţii şi publicaţii româneşti anticomuniste, cât şi după revenirea în ţară, în arena politică a anilor ʼ90, când a apărat în Parlament şi în stradă frivola democraţie românească împotriva abuzurilor „emanaţilor“ conduşi de Ion Iliescu.
Erou al Primului Război Mondial, avocat, parlamentar şi membru important al Partidului Naţional Ţărănescu, Nicolae Şuţa a fost bun prieten cu liderul ţărănist Ion Mihalache, al cărui şef de cabinet a fost. Nicolae Şuţa a fost şi unchiul eroinei Elisabeta Rizea, marea luptătoare anticomunistă.
Consiliului de Miniştri PNŢ a fost dizolvat prin Hotărârea nr. 1.027 a Consiliului de Miniştri din data de 29 iulie 1947.
Ghiţă Popp e unul dintre acele personaje care au rămas nemeritat în bezna istoriei: s-a implicat în emanciparea românilor din Austro-Ungaria, a fost voluntar în Marele Război, a participat la Unire, a fost politician onest şi discret în interbelic, a salvat Transilvania după Dictatul de la Viena şi s-a opus comuniştilor cum a putut. După toate acestea, s-a ales cu o condamnare la zece ani de închisoare şi apoi cu domiciliu forţat în Bărăgan.
În anul Centenarului Marii Uniri, CNSAS a publicat dosarele marilor personalităţi care au participat activ la actul din 1918, din Basarabia, Bucovina şi Transilvania, precum: Iuliu Maniu, Ion Flueraş, Pantelimon Halipa, Iosif Jumanca, Ioan Nistor şi Ion Pelivan. Cu toţii au fost aruncaţi în temniţele comuniste, puşi la zid pentru activitatea lor politică şi consideraţi „duşmani de clasă“ de noua putere.
Documente declasificate de CNSAS arată că au existat planuri secrete între americani şi opoziţia politică din România pentru răsturnarea guvernului Groza. Partea americană le-a abandonat definitiv în anul 1947.
Cariera politică a lui Alexandru Vaida Voevod a început promiţător: din tânăr unionist ardelean a ajuns primul şef de guvern al României Mari. Însă, în timp, politica bucureşteană i-a mai pervertit metodele, aşa încât, în a doua parte a vieţii, a făcut şi alegeri discutabile, precum asocierea cu regele Carol al II-lea. Norocul lui că n-au fost păcate capitale – nici în ochii comuniştilor.
Emil Haţieganu a fost ultimul ţărănist aflat la guvernare. În speranţa că valul comunist mai poate fi stăvilit, a intrat în primul guvern Petru Groza – un ministru de compromis, fără portofoliu şi fără putere. Dar sfârşitul carierei sale politice e în antiteză flagrantă cu întreaga sa activitate de unionist, ministru al României Mari şi lider al rezistenţei românilor din Transilvania ocupată după Dictatul de la Viena.
Victor Deleu a fost unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai Sălajului, care a rămas în istorie şi prin contribuţia adusă la realizarea Marea Uniri.
În 14 iulie 2017 se împlinesc 70 de ani de la evenimentul care a rămas în istorie sub denumirea „Capcana de la Tămădău“, când liderii PNŢ au fost arestaţi.
În 1933, după ce a demisionat din funcţia de prim-ministru şi, mai apoi, din cea de preşedinte al PNŢ, Iuliu Maniu s-a retras la casa din localitatea sălăjeană Bădăcin. Patru ani mai târziu, când se pregătea să revină în forţă în viaţa politică, ţărănistul a fost luat în vizor de către reprezentanţii Serviciului Secret de Informaţii. Totul, din ordinul Regelui Carol al II-lea.
Viaţa politică din Sălaj a continuat să fie una agitată şi după alegerile parlamentare din noiembrie 1946, când comuniştii au ajuns la putere.
Iuliu Maniu a rămas în istorie drept un simbol al democraţiei, un lider politic care a luptat toată viaţa împotriva instaurării regimurilor dictatoriale.
Cel mai cunscut dintre cei patru fraţi Haţieganu este medicul internist clujean Iuliu Haţieganu, supranumit „Hipocrate al românilor” pentru contribuţia lui la dezvoltarea medicinei româneşti. Puţină lume cunoaşte activitatea fratelui său, Emil, profesor eminent şi politician, care după ce fost deportat de Gestapo pentru că a înfierat Dictatul de la Viena, a fost trimis de comunişti în puşcărie pentru „activitate PNŢ”.
Pe 19 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de la alegerile prin care comuniştii îşi consolidau puterea în România. Deşi poporul român, împiedicat masiv să ajungă la urne, votase în proporţie de 80% pentru partidele istorice – PNL şi PNŢ, rezultatele au fost pur şi simplu inversate de către Guvernul procomunist.
În anul 1969, ţărăniştii au încercat să-l convingă pe Corneliu Coposu să plece în exil, de unde să conducă Partidul Naţional Ţărănesc şi să revigoreze astfel mişcarea anticomunistă.
Grigore Iunian a avut un rol însemnat în politica românească din perioada interbelică. Bărbat care nu a cedat compromisurilor, acesta a plecat atât din PNL, cât şi din PNŢ, cele mai importante partide din perioada respectivă şi a format alte partide, cel mai important fiind Partidul Radical Ţărănesc. De asemenea, Grigore Iunian a avut un cuvânt greu de spus la înscăunarea lui Carol al II-lea.
Mica localitate Tămădău din apropierea Bucureştiului a rămas în istorie cu un incident negativ petrecut în 14 iulie 1947. Evenimentul este cunoscut sub denumirea de ”Însecenarea de la Tămădău” şi a constat în arestarea unui număr important de fruntaşi ai Partidului Naţional Ţărănesc pe motiv că ar fi vrut să fugă din ţară cu avionul.
Într-o notă pe care unul dintre nenumăraţii informatori ai Securităţii a dat-o despre Corneliu Coposu, notă datată 15 mai 1964, adică la scurtă vreme după ce fruntaşului ţărănist i s-a îngăduit să revină în Bucureşti, este reprodusă o confesiune a „obiectivului”. Ea sună în felul următor: „Sunt un om care n-a trăit. Am plecat la puşcărie când aveam 33 de ani, m-am întors când aveam 55.”
6 mai 1928. Peste 100.000 de inşi sunt aduşi de PNŢ la Alba Iulia pentru a forţa demisia Guvernului PNL, condus de Vintilă Brătianu, în cadrul a ceea ce în anii interbelici i se spunea Campania de dărâmare a Guvernului.
Multe s-au întâmplat în după-amiaza şi seara lui 22 decembrie 1989 în studioul 4 al Televiziunii Române. Unele evenimente consumate acolo, resorturile lor ascunse ne-au rămas până azi necunoscute.
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală
Fum alb în
coaliţie. Şefiile TVR şi SRR, împărţite, dar tot politizate. Ce lefuri iau cei din fruntea instituţiilor
INTERVIU Gabi Balint: „Abia începusem să merg, la 11 luni, când
tata m-a luat cu el să joc fotbal“
Magia sparanghelului dispare. Germania pierde muncitorii români şi polonezi. Soluţia nemţilor
Experţii sunt categorici. De ce masca rămâne obligatorie şi pentru vaccinaţi