Cu stângul în dreptul
Am fost zilele acestea într-o comisie doctorală, tema fiind cât se poate de atrăgătoare: autosecularizarea sau cum se derulează intern o seamă de procese pe care, drept scuză, le considerăm ca venind doar din exterior.
Stiri despre modernitate
-
-
Elitele, între retorica şi realitatea modernităţii
Este deja un loc comun că modernizarea unei societăţi nu este posibilă fără elitele amodernizatoare. Este necesar să evidenţiez, succint, grupurile societăţii care au promovat şi susţinut modernizarea şi modernitatea.
-
Un paradox ideologic: şi Dughin ar cânta în piesa Taxi
Nimic mai interesant – din perspectiva unui istoric al culturii, civilizaţiei ori ideilor – decât dezbaterea recentă despre gusturile lui Dumnezeu în materie de lemn şi spaţii mici. Şi, atunci când evoc perspectiva unui istoric al ideilor, arăt explicit că nu mă aplec asupra adevărului unei teze sau dezbaterii de fond, ci strict asupra formei în care anumite direcţii culturale se combină şi renasc de la o epocă la alta.
-
Marginalizarea ţărănimii în societatea modernă
Analiza situaţiei ţărănimii în societatea modernă evidenţiază subdezvoltarea generată de efectele modernizării asupra ţărănimii şi mediului rural.
-
Nicio societate nu devine, instantaneu, modernă
Modernitatea se produce şi se manifestă în toate societăţile actuale în temeiul unor principii, însă nu prin simpla lor reproducere din spaţiul modernităţii europene.
-
Mitologia feminină a Parisului
Marile oraşe se disting printr-o mitologie construită în timp, reper pe harta mentală a celor care le doresc: a le vizita înseamnă tocmai a avea acces la această mitologie, cu tot ce comportă ea ca prealabil cunoscut. Marele oraş nu invită la o descoperire ca Lima, La Paz, Bucureşti sau Phnom Penh, ci la o confirmare.
-
Ce resetare, după noiembrie 2015? A societăţii...
Provocarea viitorului stă mai puţin în succesul unei noi Românii cât în depăşirea tarelor trecutului. Resetarea cere repunerea sistemelor educaţional, sanitar şi social în parametrii normalităţii. Decalajul socio-educaţional se cuplează cu cel economic, în sensul că o populaţie bolnavă, îmbătrânită, sub-educată nu poate performa economic. De Sorin Adam Matei
-
Vive la France!
Francezii care au ieşit de pe stadionul atacat de terorişti, în timp ce cântau „Marseilleza”, mi-au amintit de ce trebuie să iubim Franţa. De fapt de ce atacă fundamentaliştii Franţa? Pentru că Franţa reprezintă tot ceea ce ei nu sunt şi nu vor fi niciodată. Iar această Franţă nu poate fi distrusă prin atacuri mişeleşti.
-
The Martian: Răzbunarea lui Robinson Crusoe
În 1719, Robinson Crusoe a fost publicat în Anglia. Avem acum un Crusoe pentru secolul 21, evident, american. Asemenea poveşti ne arată cât ne iubim vieţile arătându-ne cât am putea lupta pentru a supravieţui. Astfel, printr-un amestec de frică şi curiozitate, învăţăm că suntem animale tehnologice. Singurul lucru necesar pentru a spune povestea omului--voinţa de a trăi.
-
Lanterna roşie a sănătăţii europene
Nu e dracul uneori atât de negru precum pare. Nici viitorul României. Ţara se modernizează văzând cu ochii. Doar sănătatea oamenilor rămâne de căruţă. Dar nu (doar) pentru că unii medici iau avantaje necuvenite...
-
Despre filozofia şi teologia Declaraţiei de Independenţă
Pretenţia documentului de a exprima adevăruri evidente, adică evidente investigaţiei raţionale, trebuie abandonată--asemenea adevăruri sunt trans-istorice--dacă sunt adevărate în 1776, sunt adevărate şi în 1911--şi în 2014. Dacă însă, nu sunt adevărate acum, probabil pentru că ştiinţa pe care se bazează progresul a demonstrat că nu sunt adevărate, nu se poate să fi fost adevărate nici atunci.
-
FOTO Mărţişorul: ce-a fost şi ce-a ajuns
În vremurile vechi şi „încărcate” de tradiţie, pe 1 Martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui copiilor şi tinerilor. Astăzi, femeile se feresc să-şi mai pună în piept acest simbol al norocului şi al primăverii din cauza kitschului care a ajuns să reprezinte ideea de mărţişor.
-
Criza şi rădăcinile. Substraturi psihologice
Viziunea tradiţională asupra investiţiilor în viaţă spune „Nu te întinde mai mult decât îţi e plapuma". Această tradiţie se confundă cu bunul-simţ în majoritatea popoarelor din Vest. Iar dincolo de tradiţie e o obişnuinţă veche.
-
Hotel de fantezii- capitalism "la îndemână"
Ne lăsăm manipulaţi tocmai pentru că ne place să fim seduşi. E un "capitalism la îndemână", fără păcat: vezi din el atât cât vrei, guşti din el doar cât îţi place.
-
Intelectualii, ataşaţi valorilor europene, neîmplicaţi în europenizarea societăţii
Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie pregătită de o amplă mişcare intelectuală, care să declanşeze acţiuni de evaluare a europenizării societăţii româneşti în contextul perioadei postcomuniste.
-
Supremaţia intelectualilor în Europa de Est
Despre rolul intelectualilor în europenizare nu trebuie discutat ca despre o forţă omnipotentă, aşa cum există tendinţa, în spaţiul est-european, de a-i supraîncărca cu misiuni şi roluri multiple
-
Europa post-creştină?
O formulă frecvent folosită pentru a demonstra efectele secularizării: Europa post-creştină. Sigur, referinţa este la partea occidentală a continentului. Diagnosticul sugerează că, în comparaţie, Estul ar fi mult mai religios.
-
Ratarea bunăstării economice, eşecul elitelor politice româneşti dintotdeauna
Nivelul scăzut de trai al românilor are rădăcini istorice profunde, din cauza contextelor geopolitice ale ţării. Elitele, cu deosebire cele politice, au trebuit să facă faţă unui mediu internaţional mereu schimbător în decizii şi în acţiuni, ceea ce avea evident efect asupra schimbărilor din societate.
-
Modernitatea tendenţială, o modernitate fără oameni moderni
O temă mult dezbătută, controversată şi de interes pentru orice român rămâne standardul de modernitate al societăţii. Asupra acestui subiect eu propun o perspectivă având în vedere că România are o modernitate prefigurată din contextele ei specifice derivate din istoria şi cultura proprie, dar şi din poziţia sa geopolitică
-
România: reculul punţii
Ceea ce urmează va displăcea şi va stârni revoltă, dar suntem datori să căutăm adevărul pentru a ne împăca şi a ne găsi liniştea.
-
America la început de secol XX
„Trilogia SUA“, cea mai importantă operă a lui John Dos Passos, un „clasic al modernităţii“, a apărut într-o nouă ediţie românească. Seria este alcătuită din romanele „Paralela 42“ (1930), „Nouă sute nouăsprezece“ (1932) şi „Marile afaceri“ (1936), retipărite acum în traducerea semnată de Radu Lupan, publicată pentru prima dată în 1968.
-
Ce ar trebui să ştie bărbatul modern
În trecut se aştepta ca domnii să aducă banii în casă. Acum, aceştia trebuie să se descurce şi în situaţii specifice doamnelor . Bărbaţii moderni au nevoie de o serie de „competenţe“ pe care nu le-au învăţat de la taţii şi bunicii lor, pentru că, în trecut, erau de neconceput.
