Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea.
O parte a istoriei României a fost confiscată de Imperiul Rus în urmă cu peste 100 de ani, timp în care tratativele privind repatrierea, conduse de regimuri democratice şi comuniste deopotrivă, s-au izbit de acelaşi zid: încăpăţânarea ruşilor de a desface pumnul cu galbeni.
Kevin McCarthy, liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor a SUA a transmis o declaraţie cu ocazia Centenarului Marii Uniri în care descrie cum România a contribuit la pacea europeană şi cum SUA onorează „bogata moştenire culturală” a ţării noastre.
Primăria municipiului Bucureşti doreşte editarea şi distribuirea a 120.000 de exemplare din două cărţi: Istoria Ilustrată a României pentru elevi şi Istoria Ilustrată a Românilor pentru tineri, acest ultim volum fiind realizat de Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Cărţile vor fi oferite elevilor cu ocazia zilei de 1 Decembrie, când România sărbătoreşte Centenarul. Valoarea proiectului depăşeşte 2,5 milioane de lei.
„Licu, o poveste românească”, de Ana Dumitrescu, care a intrat în cursa pentru o nominalizare la Oscar, la categoria „Cel mai bun documentar”, după ce a câştigat trofeul Golden Dove la Dok Leipzig 2017, va participa în selecţia festivalului MakeDox din Macedonia. Cea de-a noua ediţie a Creative Documentary Film Festival MakeDox va avea loc în perioada 16 - 23 august, la Kursumli An - construcţie de secol al XV-lea - din Skopje.
Serialul va avea frecvenţă lunară şi este organizat de Direcţia pentru Cultură Galaţi în parteneriat cu mai multe instituţii de cultură din judeţ. Prima conferinţă este susţinută de conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă, cu expunerea „Cum am dobândit Cadrilaterul”.
În volumul "Castelul, biblioteca, puşcăria", publicat de Humanitas, dar şi într-un album de artă, Dan C. Mihăilescu vorbeşte despre cele mai puternice femei care au marcat istoria României.
Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (AGIRo) protestează oficial faţă de situaţia aberantă, ce dăinuie de 11 ani, şi cere autorităţilor măsuri urgente pentru retragerea manualelor pline de dezinformări. „Aşa ajung maghiarii românofobi. Şcoala nu le-a adus la cunoştinţă în ce ţară trăiesc. Şi asta pe banii statului român, după manuale şi programe plătite de noi toţi”.
Dintr-o familie de plugari, Ion Dumitrache a ajuns la conducerea Diviziei 2 Vânători de Muntedin Braşov şi nu numai atât. Divizia condusă de el a avut un rol esenţial în acţiunile Armatei Române în campania din est în cel de-Al Doilea Război Mondial. Jurnalul generalului, precum şi alte documente importante de arhivă ale acestuia sunt păstrate la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.
Istoria este una dintre materiile cele mai des folosite în testele de cultură generală. Vă prezentăm un test cu 10 întrebări din Istoria României şi vă invităm să scrieţi la comentarii câte dintre răspunsuri aţi ştiut.
Fiecare popor are o anumită identitate naţională care trebuie respectată, are o anumită zestre culturală care nu trebuie uitată, spun istoricii.
Două aspecte spectaculoase au rămas mai puţin cunoscute din istoria României. Este vorba de potenţiala unire a României cu Bulgaria după Războiul de Independenţă din 1877 şi de negocierile de unire cu Ungaria după Primul Război Mondial.
Oraşul Târgu Jiu a fost una dintre cele mai afectate localităţi din Vechiul Regat în perioada Primului Război Mondial. Ocupanţii germani au impus tot felul de interdicţii, printre care şi raţionalizarea pâinii şi cărnii.
Abstinenţa românilor în timpul marilor posturi i-a uimit pe autorii occidentali, în secolele trecute. Îndrumaţi de preoţi, localnicii păstrau cu sfinţenie zilele de post, chiar dacă nu renunţau la viciile condamnate de biserică. A nu ţine post era un păcat la fel de grav ca tâlhăria sau crima, potrivit obiceiurilor relatate de călătorii străini.
Carol I şi Hitler s-au născut amândoi pe data de 20 aprilie, chiar dacă în ani diferiţi. Dacă unul dintre ei a fost domnitorul vizionar ce a dezvoltat ţara săracă în care s-a zidit, celălalt a rămas în istorie drept sinonimul răului profund.
Româncele se căsătoreau de la vârste fragede, iar în multe cazuri primii ani ai vieţii conjugale erau marcaţi de o serie de drame, relatau autorii străini care au călătorit în Transilvania, Moldova şi Muntenia, în ultimele secole. Tinerele de 13 – 14 ani erau vândute de părinţi, în vederea căsătoriei.
Mărturii din secolele trecute prezentau modul ciudat prin care românii din secolele trecute încercau să trateze bolile venerice, destul de răspândite în rândul populaţiei de la oraş. Tratamentul ştiinţific era aproape necunoscut oamenilor de rând, potrivit relatărilor vremii, în schimb bolnavii apelau lea leacuri arhaice cu totul neobişnuite.
O serie de mărturii istorice prezintă abuzurile cumplite suferite de iobagii din Transilvania, înainte de a se ridica într-una dintre cele mai sângeroase mişcări populare din ultimele secole, Răscoala condusă de Horea Cloşca şi Crişan.
Mişcările ţărăneşti de la 1907 s-au resimţit şi în judeţul Gorj, unde orice acţiune a fost înăbuşită chiar din „faşă“, cu ajutorul preoţilor şi învăţătorilor, care au susţinut cuvântări în comunele gorjene.
Primul Cod Penal din istoria României moderne a fost adoptat în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi conţinea şi capitole referitoare la faptele de corupţie, adaptate la realităţile vremii.
O bună parte din populaţia Banatului are rădăcini olteneşti. Locuitorii judeţelor din Oltenia au emigrat în Bana pentru că aici au găsit condiţii propice unei vieţi mai bune. Astfel, oltenii care au ajuns în Banat au înfiinţat multe localităţi şi chiar unii dintre ei au ajuns în „fruncea“ Banatului.
Moartea revoluţionarului Tudor Vladimirescu este şi astăzi plină de mister, mai ales că legenda spune că el ar fi supravieţuit atentatului din 1821 şi ar fi slujit, apoi, mulţi ani ca şi călugăr la Mânăstirea Polovragi.
Dincă Schileru s-a născut într-un sat din plaiul Vâlcan, iar, după ce s-a căsătorit, s-a mutat, în anul 1868, în comuna de reşedinţă a soţiei, la Bâlteni, în judeţul Gorj, unde a trăit până la sfârşitul vieţii.
Descendenta unei familii de intelectuali ai secolului al XIX-lea, Clara Maniu a fost una dintre femeile acelor vremuri care nu numai că şi-a depăşit condiţia, dar a şi reuşit să-şi ajute mare parte din semeni. Viaţa ei a inspirat-o pe o altă feministă a epocii, Elena Aciu, să scrie o monografie premiată în 1937 la Paris.
Pandurii reprezintă un adevărat brand al Olteniei şi, mai ales al Gorjului, pentru că cel care s-a aflat în fruntea oastei formate din cei mai viteji olteni a fost Tudor Vladimirescu, revoluţionarul de la 1821, care a reuşit chiar să ajungă pentru o perioadă foarte scurtă chiar pe tronul Ţării Româneşti.
La fel ca şi în zilele noastre, serviciile agenţilor secreţi de acum 400 de ani se bucurau de o mare apreciere din partea conducătorilor acelor vremuri. Este şi cazul unuia dintre oamenii aparţinând nobilimii mijlocii de la sfârşitul veacului al XVI-lea şi începutul celui de-al XVII-lea, din Cetatea Sătmarului. Ioan Darahi (sau Darai) care a ajuns la curtea lui Mihai Viteazul, unde a devenit omul de încredere al domnitorului.
Ziua de 26 iulie 1476 a fost una dintre cele mai negre pentru domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, învins în „Valea Albă”, în bătălia împotriva turcilor.
Campaniile militare ale domnitorului împotriva otomanilor, încununate de succes, nu i-au încălzit cu nimic pe „rumâni”, aşa cum erau numiţi ţăranii ajunşi din ce în ce mai săraci, pe care Mihai Vizeazul i-a legat de glie, favorizând boierii.
Megalomania, trufia, prostia, aroganţa fără măsură exprimate public, tare şi răspicat, să se ştie cine-i şeful, comandantul suprem, vor să rescrie istoria politică a României. După „naziştii şi comuniştii care au rescris istoria“, doar căderea guvernului MRU, din urmă cu trei ani, a mai consemnat o realitate istorică de asemenea importanţă, în opinia visătorului politician, actual şef de executiv şi de partid Victoor Pooontaaaa.
Petru Groza, omul care a condus primul guvern comunist din istoria României, deşi nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist Român, a rămas în istorie ca un personaj controversat. Pe seama celui supranumit „burghezul roşu” au circulat nenumărate poveşti şi mituri, unele dintre ele fiind cu totul fascinante.
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie
Vot istoric în SUA: Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru rolul său în atacul care a şocat America