Potrivit analiştilor Inspectoratele Şcolare Judeţene au devenit instituţii politizate în care-şi găsesc loc, vremelnic, dascăli cu carnet de membru de partid. Când se schimbă un guvern, se schimbă, în general, şi conducerea unui IŞJ.
Diana Teodora Ionică face parte din generaţia tinerilor care rup barierele sistemului de învăţământ românesc, în căutarea acelor instituţii care le oferă cele mai bune soluţii la întrebările şi nevoile lor.
Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea pune un diagnostic îngrijorător şcolii româneşti, dar subliniază faptul că orice criză poate fi transformată într-o oportunitate. Iar dacă vrem o şcoală ca afară, ar fi bine să nu pierdem momentul
La Tribunalul Constanţa va începe în luna decembrie un proces intentat de părinţii unor elevi cărora conducerea liceului le-a scăzut nota la purtare după un stagiu de practică organizat în Spania.
Decalajul între şcolile din mediul urban şi cel rural rămâne încă destul de mare. De altfel, satul românesc este locul în care rata abandonului şcolar este cea mai mare. Pentru a recupera unele dintre aceste dezavantaje, au apărut proiecte destinate modernizării învăţământului rural.
Primarul comunei Petrăchioaia, judeţul Ilfov, a pedepsit o elevă de 13 ani care a trântit uşa microbuzului şcolar: 30 de zile, fata trebuie să meargă pe jos la şcoală.
Nu doar dascălii care ajung la catedră cu note de 1 şi 2 la examenul de titularizare pot constitui probleme ale sistemului de învăţământ românesc, ci şi cei care continuă să educe copiii cu toate că sunt condamnaţi penal.
Patronii din turism nu se înţeleg cu privire la data când le-ar conveni să înceapă anul şcolar 2019/2020. În timp ce unii solicită decalarea cu o săptămână, alţii cer Ministerului Educaţiei să respecte calendarul anunţat.
Sistemul de învăţământ românesc continuă să fie supus diferitelor experimente venite din sfera politicului. În spaţiul public sunt lansate fel de fel de idei care, mai apoi, se pot concretiza în măsuri legislative. Experimentele se fac pe seama elevilor, profesorilor şi părinţilor.
Luni, 1 iulie, se desfăşoară proba scrisă la Limba şi Literatura Română. Timpul destinat elaborării lucrării este de trei ore.
Ministerul Transporturilor a depus în dezbatere publică un proiect de OUG pentru modificarea şi completarea Legii 92/2007 şi a Legii 328/2018 privind serviciile de transport public local.
La ora actuală, Colegiul Naţional Pedagogic este condus de un director care ocupă funcţia în baza unui concurs pe care instanţa l-a anulat definitiv. Cu toate acestea, Inspectoratul Şcolar nu ştie cum să interpreteze sentinţa judecătorească.
Aproape în fiecare zi, intenţii de a modifica ceva în sistemul românesc de educaţie ocupă o parte din agenda publică. Fie că anunţurile sunt făcute de către ministrul Educaţiei, fie că figurează în diferite proiecte ale unor parlamentari, au menirea, spun experţii, să producă multă confuzie în rândul elevilor, profesorilor şi părinţilor.
Elevul spune că a întâlnit două categorii de directori de şcoală: unii profesionişti, lideri ai comunităţii, şi alţii, adevăraţi baroni locali.
Incidentul s-a petrecut marţi, 5 martie, pe o stradă din apropierea şcolii. Între cele două eleve minore exista un conflict mai vechi.
Deşi ar trebui să fie expresia consultării între cadrele didactice, părinţi, reprezentanţii elevilor şi ai consiliilor locale, multe regulamentele impuse în şcolile din România încalcă Legea Educaţiei şi Statutul Elevului.
Încă din primele clase de gimnaziu, copiii îşi construiesc în spaţiul virtual grupuri pe care interacţionează, mai ales după terminarea orelor de curs. Adulţii nu au acces, de regulă, iar unii elevi pot deveni victimele colegilor de clasă.
Regulamentul unei şcoli prevede că elevii pot fi amendaţi cu 10 lei dacă încalcă o listă de 12 reguli. Amenda ar fi aplicată de către profesori, deşi legislaţia românească nu le-ar da acest drept.
Şcoala devine un loc din ce în ce mai nesigur, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Jurnaliştii „Adevărul“ au realizat o analiză privind cazurile grave, şocante, de agresiune fizică la adresa dascălilor.
Paza din şcoli este o adevărată partidă de ping-pong între asociaţiile de elevi şi administraţiile locale. În acest timp, mulţi părinţi scot bani din buzunar pentru a-şi şti copiii în siguranţă.
Neaplicarea legii îi scoate pe elevi în stradă. Cu câteva zile înainte de terminarea vacanţei aceştia vor protesta timp de o oră în faţa instituţiilor statului.
Sistemul de învăţământ românesc permite profesorilor condamnaţi penal să-şi vadă liniştiţi de treabă, chiar dacă s-au folosit de funcţiile lor pentru a săvârşi infracţiuni. Directorii sau rectorii instituţiilor spun că nu au pârghii legale să scape de ei.
Parlamentul României a adoptat recent o lege împotriva violenţei psihologice în şcoli - bullying. Dar elevii spun că odată cu această lege problemele nu vor dispărea.
În timp ce elevi români care studiază în Anglia înregistrează succese răsunătoare, ţinând speech-uri în parlamentul britanic (pentru că fac ore speciale de discurs, oratorie, dezbateri), elevii care studiază în ţară simt că şcoala le pune pumnul în gură.
Prima instituţie de învăţământ superior din Ţara Românească, precursoarea Academiei de la Bucureşti, a fost „Schola graeca et latina”. La Târgovişte, unde a fost leagănul culturii şi al civilizaţiei în Ţara Românescă şi reşedinţă pentru cei 40 de voievozi care au domnit în fosta Cetate de Scaun, s-au tipărit primele cărţi în limba română, iar la asta au contribuit şi mai mulţi străini.
L-am ascultat integral, miercuri seara, pe ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, într-o emisiune televizată. Ce-i drept, moderatorul Rareş Bogdan nu a avut cele mai inspirate întrebări, deşi se lăudase că primise mii, totuşi nu le-a ales pe cele mai provocatoare şi arzătoare pentru învăţămantul românesc.
Cu cât se pricepe cineva la mai puţine lucruri, cu atât are mai abitir dorinţa de a-şi da cu părerea despre acele lucruri. Gradul de elocvenţă creşte invers proporţional cu gradul de cunoaştere.
În materialul publicat anterior, am identificat o parte din problemele cu care se confruntă învăţământul românesc. Analiza de astăzi îşi propune să ofere şi soluţiile care ar putea relansa sistemul educaţional din România.
Starea învăţământului bucureştean 2013-2014 - Raport al ISMB. Nimic despre marile probleme din educaţie. Nimic despre corupţie. Nimic despre lipsuri: financiare, materiale, manuale, materiale didactice şi şcolare. Nimic despre lipsa condiţiilor de învăţământ, despre lipsa spaţiilor. Nimic despre afacerile din şcoli.
Angajatorii îi vorbesc de rău pe proaspeţii absolvenţi şi pe şcolile din care aceştia vin. Când le ceri detalii, îţi spun că nu ştiu să se poarte, că nu te poţi baza pe ei, că nu sunt punctuali, că nu ştiu să vorbească. Că nu sunt atât de civilizaţi pe cât ar vrea angajatorii, cu mai puţine cuvinte spus.
Cât şi de ce să ne temem de tulpina-mutant din Marea Britanie
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO