Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie. Cele peste 6000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în anul trecut, arată o analiză realizată de Frames.
Tăierile ilegale de lemn din codrii seculari sau din parcurile naţionale ale României fac subiectul unei anchete realizate de o echipă de jurnalişti americani şi vor fi prezentate în cadrul unui mini-serial difuzat de Netflix intitulat „Broken“.
La sfârşitul lunii noiembrie, la Judecătoria Piteşti va începe un proces în care Vasile Bădescu, pădurar la Ocolul Silvic Piteşti, este acuzat de fals intelectual în formă continuată. Din acelaşi dosar, a fost disjuns un altul foarte grav, în care acelaşi pădurar este cercetat penal pentru tăierea ilegală a peste 1.700 de copaci.
Florin Călinescu, preşedintele Partidului Verde, a prezentat o listă de soluţii pentru protejarea pădurarilor, dar şi pentru a stopa defrişările ilegale, după ce pădurarul Liviu Pop a fost ucis de hoţii de lemne.
Proiectul unei staţiuni de iarnă ultramoderne gândit pentru zona montană la judeţului Argeş a eşuat lamentabil, după ce s-au irosit zeci de milioane de lei şi au dispărut în mod suspect 9000 de metri pătraţi de pădure.
Preşedintele Klaus Iohannis a scris sâmbătă, pe Facebook, că a plantat primul puiet cu prilejul marcării pentru întâia oară, în România, a Zilei Naţionale a Pădurii, nefiind de ajuns „să ne opunem defrişărilor ilegale, ci trebuie să sprijinim şi acţiunile de împădurire”.
Din toamna acestui an, pe rolul Judecătoriei Câmpulung se află pe rol un proces în care 56 de persoane sunt judecate după ce au au tăiat ilegal aproape 14.000 de copaci din mai multe păduri din Argeş cu complicitatea unor pădurari, prejudiciul fiind estimat la 1,1 milioane lei. Următorul termen al procesului este pe 27 ianuarie 2017.
Zilnic, poliţiştii prind în flagrant măcar trei-patru hoţi de lemne, însă fenomenul este departe de a fi stăvilit. Mii de plângeri au fost depuse în acest an de către proprietarii de păduri care nu mai pot face faţă avalanşei de răufăcători, unii organizaţi în adevărate reţele de comerţ cu lemn furat.
După 26 de ani de defrişări masive, suprafaţa de pădure din România a crescut, arată statisticile oficiale. Potrivit unui studiu PwC, exploatarea lemnului are un aport de aproape 1,7 miliarde de euro la economia României, iar aproximativ 314.000 de oameni depind de acest sector.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş au finalizat recent un dosar ce arată un adevărat măcel comis în pădurile din judeţ: 23.000 de copaci tăiaţi ilegal şi un prejudiciu de nu mai puţin de 3,6 milioane de euro adus statului. Nu mai puţin de 13 persoane, inclusiv angajaţi de la un ocol silvic privat, au fost trimise în judecată.
Membrii grupului pop-rock Maroon 5, care au cântat pentru prima dată în România pe 5 iunie, semnează o scrisoare adresată preşedintelui Klaus Iohannis în care îşi oferă sprijinul în lupta împotriva defrişărilor ilegale.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, sâmbătă, legea iniţiată de 50 de parlamentari PNL prin care defrişările ilegale de păduri pe suprafeţe mai mari de un hectar sunt considerate printre vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale.
Sub coordonarea Lianei Buzea (33 de ani), câţiva voluntari din Bucureşti, sătui să vadă cum pădurile României dispar rând pe rând din cauza defrişărilor ilegale, au pus la cale o acţiune impresionantă prin care şi-au propus să reînverzească terenurile uitate de autorităţi.
Raportul preliminar privind investigaţia sectorială pe piaţa lemnului, publicat recent de Consiliul Concurenţei, este eronat, cuprinzând ambiguităţi şi inexactităţi care deformează percepţia publică asupra activităţii sectorului forestier, susţine Romsilva.
Problema defrişărilor ilegale a devenit, de săptămâna trecută, o prioritate de securitate naţională, conform deciziilor luate în cea mai recentă şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, notează Adevărul Financiar.
Modificările aduse de noul Cod Silvic, respinse de preşedintele Klaus Iohannis însă votate de Parlament în forma iniţială, pun România într-o situaţie delicată în relaţia cu mediul de afaceri din UE şi SUA. Mărul discordiei: practicile anticoncurenţiale pe care le introduce noua legislaţie, relatează Adevărul Financiar.
UE şi preşedintele României sunt preocupaţi de libera competiţie, însă piaţa liberă, o dogmă de esenţă tare, nu face fotosinteză. Preocupările de bază ar trebui să fie comerţul transnaţional al resurselor de lemn, schimbarea utilizării terenurilor şi criminalii din mafia pădurilor, corupţi care utilizează brute şi gorile plătite să bată ong-işti ori jurnalişti, să radă ecosisteme de o valoare inestimabilă şi să contribuie la distrugerea planetei.
După ce Codul Silvic a fost adoptat în Parlament în forma dorită de PSD, liberalii au decis să depună în Parlament un proiect de modificare a Legii siguranţei naţionale care să prevadă ca defrişările ilegale de păduri şi exploatarea suprafeţelor mai mici de zece hectare să fie considerate atentat la siguranţa naţională, modificare ce anulează unul din articolele controversate din Codul Silvic.
Holzindustrie Schweighofer, cea mai mare companie din industria lemnului din România, susţine că nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale, însă precizează că orice investitor străin din domeniul forestier nu va avea altă soluţie decât aceea de a se adresa justiţiei dacă prevederile Codului Silvic nu vor fi modificate.
Informaţia zilei de ieri - preşedintele Iohannis nu a preluat argumentele companiei austriece în blocarea Codului Silvic, ci argumentele Consiliului Concurenţei. Trecem peste faptul că cele două sunt identice, dar să acceptam că este aşa. Preşedintele merită prezumţia de bună-credinţă, şi o spun fără nicio ironie.
Protestele privind tăierile ilegale de păduri şi contrele dintre preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta în privinţa Codului Silvic au adus în atenţia opiniei publice companiile din industria lemnului. „Adevărul“ vă prezintă care sunt cele mai mari afaceri cu lemn din România.
Siniştrii din politică ne insultă inteligenţa în valuri, care cum ajunge pe funcţii - şi continuu, din '90 ca şi înainte.
Proiectul de modificare a Codului Silvic a devenit motiv de ceartă între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta, după ce liderul PSD a insistat că proiectul trimis la reexaminare Parlamentului, de către şeful statului, ar trebui să rămână în forma sa actuală.
Guvernul a prezentat sinteza unor rapoarte de control redactate în ianuarie, în baza cărora a sesizat DNA pentru nereguli identificate la valorificarea fondului forestier, după o serie de verificări la direcţiile silvice din Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ şi Suceava.
Tinerii care au militat împotriva exploatării de la Roşia Montană au ieşit din nou în stradă. De această dată i-au acuzat pe politicieni de complicitate la tăierea ilegală a pădurilor din România.
Două ore a durat protestul care a strâns aproximativ 400 de persoane în centrul Sibiului. Oamenii spun că au ieşit în stradă pentru că îşi doresc să trăiască „într-o planetă vie”.
Câteva sute de persoane au manifestat sâmbătă la Alba Iulia şi Cîmpeni, faţă de tăierile ilegale şi de exploatarea abuzivă a pădurilor. Protestatarii din Alba Iulia au participat la un marş pe străzile din cel mai mare cartier la oraşului.
Acţiunea a fost organizată de Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Focul Viu“, participanţii fiind exclusiv din societatea civilă.
Sute de clujeni, maramureşeni şi moţi au mărşăluit, sâmbătă, de la ora 16.00, pe străzile Clujului în semn de nemulţumire faţă de modul în care se fac despăduririle în ţară. Evenimente similare au loc în mai multe oraşe din ţară şi străinătate.
Un material publicat în revistă Der Spiegel analizează problema defrişărilor din arcul Carpaţilor, multe dintre ele considerate a fi ilegale, precum şi istoricul firmei Holzindustrie Schweighofer în România. De cealaltă parte, reprezentanţii firmei consideră neadevărate acuzaţiile apărute în presă, susţinând că sunt „în prim-planul prevenirii tăierilor ilegale şi certificaţi în concordanţă cu standarde de calitate internaţional recunoscute”.
Cât timp mai pot fi folosite buletinele actuale pentru călătorii în UE. Buletinele cu cip vor ţine loc şi de card de sănătate
VIDEO Cerere-şoc a lui Dincă la Tribunalul Olt: vrea arest la domiciliu. Complicele său preferă în continuare arestul
Cârdăşie între baronii PSD, PNL şi UDMR. Pentru şefii de judeţ, Guvernul nu schimbă sistemul electoral
VIDEO Record la alegerile PSD Olt: Noii şefi, aleşi în mai puţin de 10 minute. Paul Stănescu a renunţat după 10 ani
Maşinile sub Euro 4, interzise la înmatriculare în România? Ce prevede proiectul de lege
Cauza morţii Cristinei Ţopescu: ce problemă cardiacă ar fi provocat decesul jurnalistei
Moise Guran intră în politică. Pentru ce partid renunţă la presă cunoscutul jurnalist. „Îmi asum un rol politic“
UPDATE Democraţia controlată: Putin propune, Medvedev demisionează. Ce explicaţii oferă premierul rus. Apologeţii regimului: „Revoluţie fără vărsare de sânge“
Buletinele se schimbă din 2021. Ce păţesc cei care nu vor act de identitate electronic
Capricornii îşi serbează acum zilele de naştere Horoscop 2020 complet pentru ei