Ioan Aurel Pop intervine în scandalul care s-a declanşat în jurul licitaţiei de luni, 16 decembrie, de la sediul Historic, cu manuscrise de Eliade, Cioran şi Blaga.
Cu privire la manuscrisele lui Mircea Eliade scoase la vânzare de agentul economic Historic în Licitaţia "Manuscrise, dedicaţii şi scrisori", Ministerul Culturii a precizat că avea drept de preempţiune pentru respectivele documente şi susţine că nu a fost înştiinţat cu privire la această licitaţie. Reprezentanţii Historic afirmă că au respectat litera legii, trimiţând în prealabil toate documentele spre clasare.
Înfiinţată doar de câteva luni, casa de licitaţii Historic „suflă în spate“ Artmark-ului, ameninţând să detroneze supremaţia „veteranilor“ de pe piaţă, cel puţin pe sectorul de carte rară, bibliofilie şi manuscrise/documente literare. Următoarele licitaţii au loc joi, 12 (Licitaţia de Bibliofilie Românească), şi luni, 16 decembrie (Eminescu şi În jurul lui Eliade, Cioran şi Blaga), ambele de la ora 19.00, la sediul din Intrarea Amzei, nr. 2.
Marta Petreu, profesoară de istoria filosofiei şi autoarea unor volume de versuri şi proză precum „Scara lui Iacob“ şi „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului“, povesteşte de ce i-a trecut prin gând să renunţe la scris. Îşi aminteşte, de asemeni, de moartea tatălui ei în adolescenţă şi de duminicile copilăriei, când se pitea în grădina familiei din comuna Jucu, să citească literatură în tihnă
Un portret al filosofului aflat la apogeu, dar şi un jurnal de lecturi sau „de idei“ în dulcele stil de pe vremuri, este „Caiet de ricoşat gânduri“, volum recent publicat de editura Humanitas, purtând semnătura lui Gabriel Liiceanu, cel mai important gânditor român contemporan.
Reprezentanţa de la Madrid a Institutului Cultural Român participă cu prezentarea traducerii volumului „Singurătate şi destin“ de Emil Cioran, la sediul său, pe 26 aprilie, la activităţile dedicate Zilei Internaţionale a Cărţii, ce se celebrează la Madrid sub titlul „La Noche de los libros“.
O parte a intelectualilor din perioada interbelică au fost atraşi de mişcarea legionară şi mai ales de personalitatea liderului Corneliu Zelea Codreanu. Patru dintre aceştia au devenit nume mari ale culturii româneşti şi au ajuns în mare parte, odată cu faima dobândită, să-şi nege simpatiile de extremă dreapta.
Miercuri s-au împlinit 120 de ani de la naşterea lui Benjamin Fundoianu, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi în Franţa şi un promotor al literaturii române în spaţiul francofon. Dominantele în viaţa lui Fundoianu au fost creaţia şi discuţiile cu gânditorii cei mai de seamă adunaţi în Paris. Totuşi, a sfârşit crunt, gazat de către nazişti, dar asumat, deşi ar fi putut scăpa. Prezentăm câteva puncte ale vieţii scriitorului român.
„Adevărul” vă oferă un fragment în avanpremieră din volumul „Aşteptând o altă omenire”, de Gabriel Liiceanu, ce va lansat la Târgul de Carte Gaudeamus, în standul Editurii Humanitas, sâmbătă, 17 noiembrie, de la ora 14.30. La eveniment vor vorbi Gabriel Liiceanu şi Radu Paraschivescu.
Marţi, de la ora 19, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, va avea loc lansarea volumului „Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii şi personajele lor”, de Ioana Pârvulescu, cu desene de Mihail Coşuleţu. La eveniment vor vorbi, alături de Ioana Pârvulescu, criticul literar Tania Radu şi jurnalistul Sever Voinescu, redactor-şef al revistei Dilema Veche. „Adevărul” prezintă, în premieră, un fragment din „Dialoguri secrete”.
„Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii şi personajele lor", cea mai recentă carte a Ioanei Pârvulescu, se află în curs de apariţie la editura Humanitas. Într-un dialog cu Mirela Nagâţ, scriitoarea a citit din cartea sa, vorbind despre cum a ajuns la ideea de la baza acesteia şi despre rugăciune.
Acum 76 de ani, mii de evrei erau aruncaţi în gropile comune de la Iaşi. Vinovaţi de vina de a se fi născut neromâni, consideraţi„minorităţi balast“, inferiori şi „corp străin“ pentru ţara în care familia lor trăia chiar de sute de ani, evreii (şi romii) au fost consideraţi de mulţi intelectuali ai vremii ţapul ispăşitor pentru multe rele pe care România le trăia. Aleg sa nu comentez pasajele pe care le voi cita. Fiecare are liber arbitru...
Mişcarea legionară a fost susţinută, mai ales în anii '30, de o serie de intelectuali care s-au transformat în ideologi informali ai acestei organizaţii de extremă dreaptă în România interbelică. Printre aceştia s-au numărat filosofi, profesori universitari şi studenţi. Unii dintre ei au schimbat cu bucurie tabăra după 1945, transformându-se şi în ideologi marxişti.
În aceste zile sunt evocaţi la Bucureşti doi mari scriitori, românul de expresie franceză Cioran şi portughezul Pessoa, care-au praticat, fiecare în felul său, la modul voluptuos nefericirea.
Scriitorul Mihail Sebastian a jucat varii roluri sociale: de fiu mijlociu al familiei evreieşti Hechter, discipol al lui Nae Ionescu, prieten al lui Mircea Eliade, autor al disputatului roman „De două mii de ani“, apărător al extremei drepte şi susţinător al comuniştilor.
Horia-Roman Patapievici, Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu şi Gabriel Liiceanu au prezentat, sâmbătă, la Bookfest, în cadrul unui eveniment dedicat lui Cioran, la standul Humanitas, volumele "Caiete. 1957 – 1972", "Cioran şi muzica", "Sfârtecare" şi audiobookul "Lacrimi şi sfinţi", în lectura lui Răzvan Vasilescu.
La 84 de ani, Aurora Cornu caută în continuare să ajungă în centru: că e Paris, New York sau lumea literară. Căsătorită patru ani cu scriitorul Marin Preda, poeta povesteşte într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, acordat în inima capitalei franceze, despre iubire, rebeliune, Cioran şi Eliade, despre ce a lăsat în urmă pentru folosul lumii.
Pe 8 aprilie 1911, în localitatea sibiană Răşinari, se năştea fiul de preot Emil Cioran, cel care avea să devină nu numai cel mai mare stilist al limbii franceze din secolul XX, în linia moraliştilor de secole XVII-XVIII, ci şi unul dintre marile spirite ale umanităţii, de sorginte gnostică, aflat într-o permanentă ceartă cu apostolul Pavel, cum spunea un prieten al său. Editura Humanitas îl omagiază azi prin publicarea unui volum special.
Născut la Răşinari pe 8 aprilie 1911, Cioran ar fi împlinit, azi, 105 ani. Nu l-a canonizat nimeni, pe scena Ambasadei României de la Paris, deşi acordurile de Bach ale lui Andrei Vieru o legitimau: de fapt, i-am putut vizita biroul de la mansarda din 21 rue de l’Odéon, unde George Banu i s-a uitat peste umăr şi a văzut că Cioran îşi „corecta”, într-o zi, cartea „Schimbarea la faţă a României”.
În data de 8 aprilie, scriitorul român Emil Cioran ar fi împlinit 105 ani. Acest eveniment va fi sărbătorit azi, 6 aprilie, la Paris printr-o serată aniversară la care vor participa renumiţii autori Georges Banu şi Andrei Vieru, care l-au cunoscut bine pe marele scriitor.
Marta Petreu – clujeancă, prin naştere şi prin întreaga viaţă petrecută în oraşul de pe Someş. Marta Petreu – poet de excepţie (un optzecism visceral), eseist cu solidă pregătire filozofică şi cercetător al interbelicilor, câteodată de o corozivitate care-a deranjat pe mulţi, mai nou prozator extrem de personal, îndrăgostită de spaţiul transilvan al copilăriei sale, pe care-l numeşte singura sa patrie, „singura Românie pe care o mai recunosc“.
Volumul de eseuri al scriitoarei Marta Petreu „Cioran sau un trecut deocheat“, apărut în 2011 la Editura Polirom, în seria de autor dedicată renumitei poete şi eseiste, a fost publicat în limba italiană, sub titlul „Il passato scabroso di Cioran“, într-un proiect apărut cu sprijinul ICR. „Adevărul“ vă oferă în exclusivitate un fragment cu concluziile acestei cărţi menite să fie un duş rece la adresa tuturor minţilor înfierbântate.
Există cel puţin două filiaţii ale „răului” în literatură: una începe cu Poe, se defineşte magistral în opera lui Baudelaire şi continuă cu Cioran şi Houellebecq; cealaltă, ieşită din Foamea lui Knut Hamsun, ajunge la o întruchipare deplină cu Céline şi este dusă mai departe de Henry Miller şi Charles Bukowski.
Am trecut, în vara lui 2015, prin Răşinarii unde s-a născut Cioran, în 1911. Un sat plin de praf la propriu, cîrpit pe alocuri cu asfalt, traversat deopotrivă de căruţe şi Audi: vai de sufletul şi de plămînii celui care vine să suprapună mitul paradisului de pe Coasta Boacii peste realitate. Şi, miraculos, suprapunerea funcţionează. De ce ?
La ani lumină distanţă de fascinaţia din tinereţe pentru „mesianica" Germanie hitleristă, Cioran şi-a trăit autoexilul în Franţa cu refuzul oricăror aderenţe, onoruri sau distincţii. Cioran nu s-a mai lăsat curtat nici de regimul Ceauşescu, nici de cei care voiau să-i recunoască mondial excelenţa literară, prin premii prestigioase. Scriitorul Norman Manea explică în profunzime această drastică reevaluare de destin.
Kafka, în Jurnal: ”... toate lucrurile care-mi vin în minte nu-mi vin de la rădăcina lor, ci abia de undeva de pe la mijlocul lor”. Trebuie să te mulţumeşti cu firul de iarbă ”care începe să crească abia de la jumătatea tulpinii”. Trebuie să te mulţumeşti cu propria schizofrenie.
Mişcarea Legionară a fascinat minţi luminate la apogeul său, în perioada interbelică. În anii ’30 legionarismul devenise crezul la modă al multor intelectuali. Nume grele ale literaturii şi ştiinţelor, în general, s-au alăturat mişcării fie ca membrii cu acte în regulă, fie ca simpatizanţi.
Nu ştii dacă e cochetărie, semn de libertate sau asumare a originilor. Sau poate toate la un loc: Laurence Tâcu, directoarea editurii franceze L’Herne, îşi ortografiază numele cu o diacritică românească. În 2011 editoarea cu origini aromâne a fost la originea scoaterii la licitaţie, la Paris, a unui lot de documente Cioran provenind din România, o afacere controversată în epocă.
M-am enervat. Cîteodată, mai fac şi din astea. Să nu se supere cine n-are de ce; cine are, să se supere liniştit. Tout ca m'est bien egal.
Inteligenţa s-a manifestat încă din copilărie. În mai toate cazurile, marii gânditori au fost atraşi de lectură ca un magnet, reuşind să-şi formeze cunoştinţe vaste şi temeinice. Stăteau zile întregi , perioade lungi de timp, cu ochii nedezlipiţi de paginile cărţilor.
Ţară, caut
guvern. Blocaj total în formarea Cabinetului Ciucă
Prognoza meteo: Val de aer polar peste România. Cât ţine frigul neobişnuit
Actorul Alec Baldwin a împuşcat mortal o femeie pe platourile de filmare a westernului „Rust“
Medicii sunt revoltaţi: „Ştiţi cum stau viii cu oxigen cu morţii lângă ei?“. Decizia luată de Arafat „arată ori incompetenţă, ori faptul că a răspuns la o comandă”
Psihiatru, despre circul Dianei Şoşoacă la „Marius Nasta”: Se caţără pe cadavrele pe care insistă să le filmeze. Nu are pic de umanitate
Ultima modă: Sufrageria transformată în ATI. Românii infectaţi în stare gravă se tratează acasă de COVID-19. Tratamentul poate ucide
Scandal după decesul unei tinere însărcinate, infectată cu SARS-CoV-2. Spitalul din Satu Mare, apărat de mascaţi
Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie: Este un moment absolut critic. Carantina este obligatorie în Bucureşti şi Ilfov
Prognoza meteo: Un ciclon puternic loveşte România. Unde sunt aşteptate ninsori
Legendarul Morgan Freeman, din „Închisoarea îngerilor“, pe urmele celor mai spectaculoase evadări: „Am fost în închisoare o dată“ INTERVIU EXCLUSIV