Vorbe de duh rămase de la Anton Pann, supranumit de Eminescu „cel isteţ ca un proverb“
Compozitorul muzicii imnului naţional „Deşteaptă-te române“ a fost supranumit de Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”.
Stiri despre anton pann
-
-
Pascal Bruckner, la Teatrul Anton Pann din Râmnicu-Vâlcea: „În dramaturgie, am vrut să surprind singurătatea oamenilor, tratată ca o farsă“
"Crăciun la palat", titlul original al piesei lui Pascal Bruckner, tradusă de Doru Mareş la Editura Trei, este o comedie politică, cu o temă actuală pentru orice spaţiu cultural, social, politic. Scriitorul francez Pascal Bruckner a fost prezent, vineri şi sâmbătă, la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea pentru a viziona spectacolul „Crăciunul Preşedintelui”. Producţia este pusă în scenă, după piesa sa, de regizoarea Chris Simion-Mercurian.
-
FOTO Unde va avea loc premiera mondială a piesei de teatru scrisă de Pascal Bruckner la rugămintea unei regizoare românce
Un spectacol a cărui premieră mondială va avea loc, pe 4 şi 5 mai, la Teatrul Anton Pann, din Râmnicu Vâlcea, a luat fiinţă dintr-o colaborare de peste 20 de ani dintre o regizoare româncă şi un scriitor francez. Este vorba despre piesa de teatru „Crăciunul preşedintelui”, după un text al romancierului Pascal Bruckner, în regia lui Chris Simion - Mercurian. Povestea acestei premiere mondiale este fascinantă.
-
FOTO Secretele lui Anton Pann, compozitorul liniei melodice a imnului României
La Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea a avut loc luna trecută lansarea unei cronologii biografice „Anton Pann – Între spiritul balcanic şi mirajul Europei”, o lucrare realizată în timp record de Monica Rozvita Cosac.
-
FOTO Povestea parcului unde s-a cântat pentru prima dată imnul, menţionat în „O scrisoare pierdută“
Moşia „«Zăvoiul» din marginea oraşului”, care apare în „O scrisoare pierdută”, a lui Caragiale, nu este altceva decât locul unde s-a cântat la 1848, pentru prima dată, actualul „Imn Naţional al României”. La mai puţin de un deceniu de la acel moment, zona care se afla în proprietatea Mănăstirii Cozia se transforma într-una dintre „cele mai frumoase grădini publice ale Olteniei”, având o istorie fabuloasă.
-
FOTO VIDEO Colinde interpretate într-o variantă medievală, de corul unor preoţi
Două corale, cea a preoţilor din Arhiepiescopia Râmnicului, dar şi cea a Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea, sub bagheta prof. dr. Codruţ Dumitru Scurt, fac senzaţie oriunde merg. Vă invităm să urmăriţi Corul Preoţilor interpretând colinde de Crăciun, din mai multe zone ale ţării, într-o altă manieră decât cea tradiţională, în spiritul muzical al lui Anton Pann, în genul medieval.
-
FOTO VIDEO Fetiţa născută în Dubai care s-a îndrăgostit iremediabil de România: „Contează mai mult familia şi prietenii decât toate bogăţiile“
O fetiţă de 10 ani din Dubai, Hadeel Alzahrani, a văzut România pentru prima dată în urmă cu 5 ani şi s-a îndrăgostit de ţara noastră. A fost remarcată anul acesta de Ziua Educaţiei, datorită unei compuneri despre România. Învaţă într-o şcoală de cartier din Râmnicu Vâlcea, oraşul din care provine mama ei şi unde locuieşte alături de bunicii materni. Copila a transmis un mesaj emoţionant pentru români şi România, de Centenar.
-
World Music cu Anton Pann
Ansamblul de muzică veche orientală Anton Pann, care de mulţi ani creează interesante proiecte în jurul unor poveşti frumoase pentru a satisface nu doar curiozitatea faţă de acest gen şi chiar cererea, întrucât această muzică nu mai este demult străină în peisajul cultural românesc, dar mai ales nevoia de incitare a imaginaţiei, a realizat în această toamnă proiectul Kira Kiralina pe baza vechii balade populare româneşti.
-
FOTO Un actor din „Las Fierbinţi“ şi „În puii mei“ a ajuns cel mai tânăr director de teatru din România
Actorul Octavian Costin asigură interimatul la Teatrul „Anton Pann“ din Râmnicu Vâlcea şi, la cei 27 de ani ai săi, este cel mai tânăr director de teatru din România.
-
FOTO Autorităţile din Vâlcea fac un singur teatru, prin asocierea a două instituţii culturale
În Râmnicu Vâlcea funcţionează în acest moment două instituţii teatrale, unul în subordinea Primăriei, iar altul în subordinea Consiliului Judeţean. Publicul celor două este destul de diferit, ca şi genul de spectacole şi temele pe care acestea le abordează. De ani de zile, autorităţile doresc unificarea celor două teatre. Iar acum s-a găsit şi soluţia prin care se poate realiza acest lucru, deşi nu este pe placul unora dintre cei implicaţi.
-
FOTO Istoria controversată a imnurilor ţării noastre: câte au fost, pe care l-am împărţit cu albanezii şi care e legătura cu un cântec de leagăn
Anul acesta, la finele lunii iulie se împlinesc 170 de ani de când actualul imnul al României s-a auzit pentru prima dată într-un cadru oficial. Se întâmpla la Râmnicu Vâlcea, într-un context istoric extraordinar şi cu nişte semnificaţii nebănuite peste ani. Alături de directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea, dr. Florin Epure, am făcut o incursiune în timp.
-
PORTRET Viaţa lui Anton Pann, „cel isteţ ca un proverb“, compozitorul imnului „Deşteaptă-te, române!“
În poezia „Epigonii“, Mihai Eminescu îi aducea, într-un simplu vers, un omagiu lui Anton Pann, numindu-l „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb“, în semn de recunoştinţă pentru ascuţimea şi râvna cu care acesta a îmbogăţit cultura românească. Anton Pann a fost căntăreţ de strană, compozitor şi scriitor. Pe deasupra, a lucrat ca tipograf şi dascăl şi a fost un neobosit culegător de cântece „de lume“.
-
Cum a luat naştere imnul revoluţionar al românilor
Anul viitor se împlinesc 170 de ani de când s-a zbătut Andrei Mureşanu să găsească cuvintele potrivite pentru poemul „Deşteaptă-te, române!“, denumit în timpul Revoluţiei din 1848 „Un răsunet“. Românii au intonat imnul naţional actual şi la Revoluţia din 1989. Până atunci, fusese interzis de comunişti. De 27 de ani, însă, se cântă negreşit pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, şi n-a lipsit nici de la protestele din 2017.
-
Cum a răpit-o Anton Pann pe fiica stareţei unei cunoscute mănăstiri din Oltenia
Geniul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, l-a supranumit pe Anton Pann în „Epigonii“: „fiul Pepelei, cel istet ca un proverb“.
-
Întâmplări inspirate de soartă
Două întâmplări inspirate de celebra aserţiune a lui Miron Costin, Bietul om sub vremi, au făcut să mă simt legat de Râmnicul meu şi într-o ipostază ctitorială, dacă nu sunt cumva prea îngâmfat ca să mă refer la acest termen.
-
Alexandru Cercel, povestea unui rapsod care a luptat în Primul Război Mondial. Cânta la nunţi de la 8 ani
Unul dintre cei mai apreciaţi rapsozi români, Alexandru Cercel a fost recunoscut un mare interpret de balade, doine şi melodii populare, cântate în tradiţia lui Anton Pann. Vocea sa i-a uimit pe specialiştii în folclor. Alexandru Cercel a luptat şi în Primul Război Mondial, remarcându-se prin faptele sale de vitejie.
-
Mănăstirea Tismana, locul unde s-au născut adevărate capodopere ale literaturii române. George Coşbuc era numit de localnici „badea Gheorghe“
Mănăstirea Tismana a fost cel mai vizitat lăcaş de cult din ţară de către oamenii de litere, care au găsit aici un inspiraţie şi reflecţie. Cadrul deosebit oferit de natură, liniştea şi apropierea de Dumnezeu au fost principalele motive pentru care scriitorii au preferat să se retragă în acest loc, unde au creat adevărate capodopere ale literaturii române.
-
Anton Pann iubea femei tinere. Poveştile de alcov care l-au marcat pe autorul muzicii imnului naţional al României
Anton Pann a trăit fiecare poveste de iubire fără să se gândească la consecinţe, făcând abstracţie de gura lumii şi riscând totul pentru a fi cu femeia iubită. Compozitorul muzicii imnului “Deşteaptă-te, române!” a avut o apetenţă pentru femei mai tinere, pe care a fost însă nevoit să le păzească ca pe ochii din cap.
-
Concert extraordinar de muzică românească veche, sâmbătă, la Galaţi
Evenimentul, care face parte dintr-un amplu turneu naţional, are loc în grădina Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine din Galaţi, iar intrarea publicului este liberă.
-
Spectacol de muzică veche la Centrul Cultural Reduta
Sâmbătă 20 iunie începâdn cu ora 20.00 formaţia vocal-instrumentală de muzică veche Anton Pann va susţine la Braşov un concert extraordinar.
-
Cei mai cunoscuţi lăutari ai României din toate timpurile. De la Barbu Lăutaru, cel care l-a fermecat pe Franz Liszt, la Anton Pann şi Zavaidoc
Românii şi-au cântat necazurile de-a lungul istoriei şi au găsit în muzica lăutărească una dintre puţinele alinări. „Adevărul“ vă prezintă o listă a celor mai mari lăutari ai României.
-
În premieră la Galaţi, muzica domnitorului Dimitrie Cantemir şi muzica veche românească sub acordurile formaţiei „Anton Pann”
Concertele au loc în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Consiliului Europei la care au aderat mai multe ţări,printre care şi România. Tema stabilită în acest an este „Patrimoniul renascentist din România”.
-
Episcopia Severinului şi Strehaiei publică în premieră cea mai bogată colecţie de folclor din Oltenia
Episcopia Severinului şi Strehaiei va publica cu fonduri de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) două cărţi extrem de importante pentru cultura muzicală românească.
-
FOTO Anton Pann şi povestea de dragoste cu Anica, nepoata stareţei Mânăstirii Dintr-un Lemn
Anton Pann, autorul muzicii imnului „Deşteaptă-te, române!” a avut o şedere scurtă în Vâlcea, dar plină de momente deosebite. Aici s-a îndrăgostit de Anica, nepoata stareţelor de la Mânăstirea Dintr-un Lemn şi Surpatele şi, tot aici, a cântat pentru prima dată, într-un cadru organizat, imnul naţional pe versurile lui Andrei Mureşanu.
-
FOTO Râmnicenii au ieşit în stradă pentru a sărbători Ziua Imnului Naţional “Revoluţionarii” de la 1848 au defilat prin centrul oraşului Râmnicu Vâlcea
Locuitorii municipiului Râmnicu Vâlcea au sărbătorit cu fast împlinirea a 165 de ani de la prima intonare, într-un cadru oficial, a imnului „Deşteaptă-te, române!”. Actorii Teatrului “Ariel” , îmbrăcaţi în haine de epocă, au defilat pe străzile din centrul oraşul încercând să redea momentul când paşoptiştii s-au unit şi au cântat, în Râmnicu Vâlcea, cântecul revoluţionar.
-
Handicapuri nesurmontate
Dincolo de cosmetizările de suprafaţă, de recursul la costume moderne şi de rescrierea în proză, asociată cu transferarea relativ superficială şi cam la primă mână în contemporaneitatea teatrală a scenelor meşteşugarilor, versiunea propusă de regizorul debutant Botos Bálint pentru binecunoscuta piesă shakespeariană „Visul unei nopţi de vară” oferă extrem de puţine indicii că ar fi creaţia unui spirit cu adevărat tânăr, inventiv căutător.
-
Tărg la Muzeul Satului din Capitală, cu ocazia sărbătorii Naşterii Maicii Domnului
Sâmbătă şi Duminică, începând cu ora 12.00, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează Târgul de Sfânta Maria, care va marca începutul toamnei.
-
Păpuşarii vâlceni au dus „Punguţa cu doi bani” copiilor din Odesa-Ucraina
Actorii, împreună cu membrii Ansamblului „Dor Basarabean" vor da câte două reprezentanţii zilnice în mai multe raioane, timp de opt zile, până pe 1 aprilie.
-
Stagiunea deschisă cu o premieră de excepţie. „Revizorul” lui Gogol pus în scenă de Teatrul Anton Pann
Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea deschide stagiunea 2011-2012, pe 30 septembrie, cu un spectacol în premieră.
-
Marele Premiu pentru actorii vâlceni. „Apa de Havel” a luat trofeul Festivalului de Teatru „Est to West Apollon” din Albania
Producţia teatrului Anton Pann din Râmnicu Vâlcea a reuşit să câştige marele premiu la unul din cele mai importante festivale de gen din Europa de Est. Nu este însă singura reuşită a talentaţilor artişti vâlceni.
