Suspiciune de ciumă în Rusia

Moartea angajatei unui laborator din Siberia sporește îngrijorările privind ciuma pneumonică, o boală extrem de contagioasă. Rusia neagă existența unui focar, dar americanii sunt alarmați. Ce știm despre agentul patogen.

Rusia neagă că ar fi existat un caz de ciumă Foto: Britta Pedersen/dpa/picture alliance

Moscova precizează că moartea unei angajate de laborator nu ar fi fost provocată, potrivit autorităților ruse, de bacteria care cauzează ciuma. Femeia de 28 de ani ar fi murit din cauza unei "pneumonii de origine necunoscută", relatează agenția rusă de presă Interfax, citând autoritatea rusă pentru protecția consumatorilor și combaterea epidemiilor, Rospotrebnadzor.

Potrivit acesteia, în probele prelevate de la femeia decedată nu au fost identificați microorganisme "care să aibă legătură cu activitatea sa profesională". Instituția contrazice astfel informațiile apărute anterior.

Presa locală relatase că angajata unui institut pentru combaterea bolilor provocate de ciumă ar fi scăpat pe jos o eprubetă. La scurt timp după aceea, vinerea trecută, femeia ar fi murit la spitalul regional din orașul Șelehov, în apropiere de Irkuțk, în Siberia.

SUA urmăresc îndeaproape situația

În pofida explicațiilor oferite de Rusia, Statele Unite urmăresc situația cu deosebită atenție. Site-ul american de știri Axios citează un reprezentant al administrației Trump, potrivit căruia autoritățile sunt la curent cu situația, "monitorizează focarul și analizează opțiunile".

Axios a relatat, de asemenea, că aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu femeia decedată au fost plasate sub supraveghere.

Potrivit informațiilor oficiale furnizate de autoritățile ruse, două spitale și o clinică pentru copii au fost plasate în carantină. Relatări locale arată că angajații institutului au fost izolați în carantină chiar la locul lor de muncă. Nu ar fi fost înregistrate alte infectări.

Cu toate acestea, neîncrederea persistă în ceea ce privește politica de comunicare a autorităților ruse. Pe un canal de social media în limba rusă al DW, o utilizatoare scrie: "Nu m-ar surprinde dacă acolo s-ar ajunge acum la o catastrofă, atât în ceea ce privește răspândirea bolii, cât și măsurile de carantină".

Cea mai agresivă formă de ciumă

Yersinia pestis la microscop Foto: Imagine: picture-alliance/BSIP/J. Cavallini

Ciuma pneumonică este una dintre cele trei forme ale ciumei - ciuma bubonică, ciuma septicemică și ciuma pneumonică - toate fiind provocate de aceeași bacterie. Bacteria se numește Yersinia pestis și se întâlnește de obicei la mamifere mici, precum rozătoarele, precum și la puricii care le parazitează.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) descrie ciuma pneumonică drept cea mai agresivă formă a ciumei. Perioada de incubație poate fi de numai 24 de ore, iar aceasta este singura formă de ciumă care se transmite cu ușurință de la o persoană la alta.

Transmiterea are loc în principal prin particule respiratorii eliberate atunci când un pacient bolnav tușește. Acesta este și motivul pentru care ciuma pneumonică poate provoca epidemii grave.

Simptomele, care apar cu rapiditate, includ febră mare, dureri de cap și slăbiciune, urmate de o pneumonie care se agravează rapid, cu dificultăți de respirație, dureri în piept și tuse care produce adesea sânge.

O persoană se poate infecta cu ciumă pneumonică prin inhalarea directă a bacteriei. Boala se poate dezvolta și atunci când o altă formă de ciumă, de cele mai multe ori ciuma bubonică, se răspândește la nivelul plămânilor.

Ciuma bubonică, ciuma septicemică și ciuma pneumonică

Diferența dintre cele trei forme constă în locul din organism unde se dezvoltă infecția, fapt care determină modul în care boala se răspândește, precum și gradul ei de mortalitate. 

Ciuma bubonică este cea mai frecventă formă și este aceea la care se gândesc cei mai mulți oameni atunci când vorbesc despre Moartea Neagră din Evul Mediu, care a provocat decesul a aproximativ 25 de milioane de persoane. Ea este de regulă transmisă prin mușcătura unui purice. Bacteriile ajung la cel mai apropiat ganglion limfatic, care se transformă într-o umflătură dureroasă — un bubon.

În cazul în care ciuma bubonică nu este tratată, bacteriile se pot răspândi mai departe în organism și, când ajung în fluxul sanguin, duc la apariția ciumei septicemice. Aceasta poate provoca hemoragii sub piele și insuficiență la nivelul organelor. Când bacteriile ajung în plămâni, vorbim despre ciuma pneumonică, forma care se poate transmite de la om la om prin aer.

Ciuma septicemică și ciuma pneumonică se pot dezvolta și direct, fără apariția în prealabil a unui bubon. Potrivit OMS, în lipsa tratamentului, ciuma bubonică ucide între 30 și 60 la sută dintre pacienți. Ciuma septicemică și ciuma pneumonică sunt inevitabil mortale dacă nu sunt tratate.

Tratamentul ciumei pneumonice

Ciuma pneumonică poate fi vindecată cu condiția ca tratamentul să înceapă fără întârziere. OMS avertizează că, fără tratament, boala poate deveni mortală în interval de 18 până la 24 de ore de la apariția primelor simptome.

Antibioticele utilizate în mod obișnuit pot vindeca infecția, iar rata de vindecare este ridicată dacă pacienții sunt tratați în aproximativ prima zi de la debutul bolii.

Medicilor li se recomandă să nu aștepte confirmarea de laborator, ci să înceapă administrarea antibioticelor imediat ce există suspiciunea de ciumă, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC). Medicamentele utilizate sunt antibiotice obișnuite, disponibile pe scară largă, iar pacienții au nevoie, de regulă, de tratament timp de până la două săptămâni.

Pentru a împiedica răspândirea infecției, pacienții sunt izolați. Potrivit OMS, purtarea măștilor contribuie, de asemenea, la prevenirea transmiterii.

Antibiotice preventive și izolare

Persoanele care au avut contact apropiat cu un pacient sunt tratate chiar dacă nu prezintă simptome. Atât OMS, cât și CDC recomandă, pentru persoanele care au avut contact apropiat cu un pacient bolnav de ciumă pneumonică, un tratament preventiv cu antibiotice timp de șapte zile.

Potrivit Institutului Robert Koch (RKI), ciuma este prezentă în continuare în unele țări din Africa, America și Asia. Boala nu este însă prezentă în Germania.

Riscul ca o persoană infectată cu bacteria ciumei să intre în Germania este considerat redus. În plus, există măsuri eficiente pentru prevenirea răspândirii bolii, susțin experții.

Nicolas Martin - DW