Sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană trebuie să continue, decid miniștrii de externe europeni. Care este poziția României?

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat ieri că Uniunea Europeană va continua să sprijine Autoritatea Palestiniană, spunând totodată că ar fi o mare greșeală ca aceasta să fie întreruptă așa cum anunțase luni (aparent vorbind în numele Comieiei Europene) comisarul Oliver Varhely, responsabilul pentru politica de vecinătate și extindere.

Hamas a declansat un asalt asupra Israelului pe 7 octombrie FOTO Profimedia

Gestul a provocat nenumărate comentarii tocmai pentru că există puternice disensiuni interne între diferitele State Membre pe subiectul extrem de delicat și de periculos al evaluării consecințelor internaționale între Israel și Hamas, deschis acum către orice scenariu de escaladare și super-escaladare cel puțin la nivel regional. În consecință, bâlbele diplomatice se succed, introducând un absolut nedorit vector de confuzie: astfel, imediat după ce  Germania și Austria au anunțat suspendarea ajutorului umanitar acordat Autorității Palestiniene, a venit și declarația comisarului ungur, șocantă , privind o acțiune similară susținută la nivelul instituției europene. Scandalul care a urmat a fost foarte mare și, pentru a calma oarecum lucrurile, ieri a fost nevoie ca un purtător de cuvânt al Comisiei Europene să afirme că Varhely, înainte să facă declarația respectivă, ju se consultase cu colegii săi, inclusiv cu Ursula von der Leyen, președinta CE.

Se pare că nici asta n-a fost suficient pentru a liniști lucrurile și a fost nevoie să fie exprimat un punct de vedere oficial și pe un ton extrem de decis, ca o concluzie oficial asumată de miniștrii de externe din UE reuniți în Oman în ședință comună cu omologii lor din statele Consiliului de Cooperare din Golf. Mare păcat că, din obicei, cei de la Ministerul român al afacerilor externe n-au dorit să comentez ce s-a decis acolo, poate speriați mereu să nu greșească și să supere pe cineva. Păcat fie și pentru că aveau la îndemână declarația susținută de Borrell care a spus că „o majoritate covârșitoare dintre Statele Membre consideră că trebuie să continuăm sprijinul în favoare Autorității Palestiniene și că plățil în acest cadru nu trebuie întârziate....Israelul are dreptul de autoapărare dar asta trebuie făcut în acord cu legislația internațională, cu legile umanitare și anumite decizii sunt contrare legislației internaționale”.

Cine a fost în favoarea suspendării și cine s-a opus?

Dat fiind că e ai noștri nu se știe nimic, să vedem care au fost pozițiile relevante.  Ministerl de externe francez, spre exemplu, a emis un comunicat în care s-a spus că „nu suntem în favoarea suspendării ajutorului care este în mod direct în beneficiul populației palestiniene și acest lucru a fost transmis ieri Comisiei Europene”. Jose Manuel Albares, prim ministru ad interim al Spaniei, s-a opun suspendări cu argumentul că „această cooperare trebuie să continue, nu trebuie să confundăm pe cei din Hamas, care figurează pe lista organizațiilor teroriste din UE, cu întreaga populației palestiniană”.

De partea cealaltă, avem poziția cancelarului german Olaf Sciolz care a spus că „pe de o parte, trebuie să existe un ajutor umanitar pentru ca oamenii să fie sprijiniți pentru a avea acces la apă și hrană dar în același timp trebuie să ne asigurăm că nu se petrece nimic care să sprijine structurile legate de terorism”. Danemarca a suspendat ajutorul umanitare, la fel și Austria, iar primul ministru ceh s-a pronunțat în același sens.

Mesajele europene se nuanțează și să așteptăm să vedem cum vor fi primite de instituțiile dar și de divergentele diplomații europene concluziile reuniunii de urgență de azi a Ligii Arabe, chemată să dea un răspuns al lumii arabe „la suferința poporului palestinian”. Toată lumea este nu numai prudentă, ci și speriată, pe măsură ce apare posibilitatea externalizării amenințări cu atacuri teroriste în Europa. Posibil în momentul când va exista o chemare în acest sens adresată diferitelor organizații teroriste, exact așa cum s-a petrecut în perioada Statului Islamic.  Deja, conflictul armat se extinde odată cu tirurile de rachete din Liban sau Siria, cu Hezbollah alăturându-se acțiunii celor din Hamas.

Deocamdată, chemarea oficială pentru Marele Jihad nu a răsunat oficial, circulă doar petiții în acest sens pe canalele de informații folosite de obicei în asemenea situații, Singura necunoscută, de acum înainte, este de a ști dacă vor fi mobilizate pentru acțiune directă și comunitățile palestiniene din străinătate. Caz în care s-ar putea deschide un alt front de luptă, infinit mai violent și difuz decât cel din Ucraina.