NATO, primul răspuns direct la „inițiativa Macron”; NU DORIM SĂ TRIMITEM TRUPE ÎN UCRAINA

Mesajul este esențial deoarece vine la foarte scurt timp după acuzațiile Moscovei care, prin vocea purtătorului de cuvânt Peskov a afirmat că națiunile membre ale Alianței sunt deja implicate în războiul din Ucraina și acțiunile acestora s-ar apropia mereu mai mult de teritoriul Federației Ruse și că Rusia și NATO se află acum în situație de „confruntare directă”.

Un răspuns era și rămâne esențial de dat deoarece sugestia Moscovei este că NATO nu mai funcționează ca o alianță defensivă, așa cum a fost definită în Tratatul fondator de la Washington ci, dimpotrivă, „continuă să se deplaseze către frontierele noastre și își extinde infrastructurile sale militare către frontierele noastre”. Și, consecință logică directă, NATO ar fi, de facto, parte în conflictul din Ucraina.

Acuzații extrem de grave cărora Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, le răspunde foarte decis, spunând că NATO nu este și nici nu va fi parte a conflictului din Ucraina, lămurind, cel puțin pentru moment, toate speculațiile lansate după ce Macron povestise ceva despre disponibilitatea țării sale de a trimite trupe la sol în Ucraina, implicând deci NATO în conflict sau formând o alianță de State Membre NATO care să susțină o coaliție anti-rusă. Ce spune acum Stoltenberg în numele Alianței: „Nu avem planuri să trimitem trupe în Ucraina, nu a existat o solicitare pentru așa ceva”.

Asta nu înseamnă că nu se conturează acum sprijinul majorității membrilor NATO p0entru extinderea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina, un ajutor care trebuie să fie previzibil pe termen lung, cum spunea Stoltenberg, dar după ce Aliații se vor întoarce acasă și vor studia ce au în arsenale ca dotări  folositoare pentru a veni în sprijinul Kievului, în special sisteme PATRIOT cu foarte scumpa muniție aferentă: „Aliații se vor întoarce acasă și își vor analiza inventarele pentru a vedea dacă există un mod prin care pot furniza mai multe sisteme, în special PATRIOT dar și, desigur, să se asigure că sistemele care deja există dispun de muniție și piese de schimb”. Angajament pe termen lung susținut de cei mai mulți dintre miniștrii de externe prezenți la Bruxelles, evident și de reprezentata României:

Luminita Odobescu

@Odobes1Luminita

At NATO-Ukraine Council: Stressed critical need to maintain steadfast support for ’s Euro-Atlantic path. The Washington Summit offers a crucial opportunity for ambitious actions in this direction. We remain firmly committed to providing support for #UA as long as needed.

Foarte importante aceste discuții despre dimensiunea angajamentului NATO în favoarea Ucrainei deoarece nimeni n-a uitat estimarea făcută de Stoltenberg în februarie, atunci când le spunea europenilor să decidă cât mai rapid creșterea producției de armament deoarece „trebuie să ne pregătim pentru o confruntare care ar putea dura decenii”.

Nu e doar o discuție tehnică. Pe fond, este o poziționare, cel puțin în lumina datelor pe care le avem acum, înaintea următorului Summit al Alianței, dominat, ca și dezbaterile de acum, de incertitudinea majoră asupra rezultatului final al alegerilor prezidențiale din SUA și mișcărilor care vor urma pe scena politică internațională.

Dacă rămâne Biden, vom avea, în mare, aceeași politică de acum, dar dacă vine Trump, europenii vor fi puși în fața unor alegeri extrem de dificile. Vor fi ei oare gata să decidă o ridicare masivă a contribuției lor la NATO? Nu e deloc o întrebare retorică, ci o propunere pe care pe care Președintele Duda al Poloniei o face în atenția tuturor aliaților din NATO pe care îi îndeamnă să accepte imediat ridicarea plafonului de 2% la un prag ambițios de 3%. Dificil sau extrem de dificil, căci iată nivelul de cheltuieli acceptat de Statele Membre în 2024:

Pentru a face situația și mai complicată și chiar ușor mai confuză, avem o declarație realmente senzațională făcută de Kurt Campbell (foto), adjunctul Secretarului de stat american pentru apărare care, vorbind în cadrul unui eveniment găzduit de Center for a New American Security a spus că Rusia și-a refăcut „aproape complet” capacitățile sale militare după pierderile suferite în Ucraina.

threadreaderapp.comOpen

Upvote136Downvote19commentsShareShare

Sort by:

Aveți aici https://threadreaderapp.com/thread/1775956294412705956.html și aici https://www.businessinsider.com/russia-military-almost-completely-reconstituted-after-ukraine-losses-us-official-2024-4 prezentări extensive a celor spuse de oficialul american. Cred că sunt mai mult decât interesante pentru că explică în mare măsură și prudeța decidenților reali din NATO. Pentru că spune Campbell: „nu este vorba doar despre Ucraina. Noile capacități (ale Rusiei, n.n.) se constituie într-o amenințare pe termen lung la stabilitatea Europei și a aliaților din NATO”.

Interesant, spun, pentru că, dacă asta este estimarea serviciilor americane de informații, devine absolut ridicolă informația dată în decembrie de serviciile de informații britanice (reluată și promovată pe larg și sârguincios și de regimentele noastre de generali) cum că Rusiei i-ar fi fost necesari 10 ani să înlocuiască trupele la sol cu personal bine pregătit, vorbind despre o „tranziție către o armată de masă de calitate mai slabă și în număr mare”, așa cum reamintesc cei de la Business Insider.

Sigur că e vorba despre război informațional, depinde însă cine-i cadă pradă și cin ce motiv. Să așteptăm să vedem cât de rapid se vor realiza promisiunile de ajutor economic și militar pentru Ucraina, cum vor răspunde economiile naționale din Statele aliate și de-abia atunci, pe cifre concrete, vom vedea cine și cu ce e gata să contribuie și care va fi, dacă asta mai interesează pe cine, capacitatea reală de suportabilitate a populației.