Moșia Elenei Macca din Miroși: noi date

Aflată odinioară în județul Teleorman, moșia Miroși s-a aflat în posesia familiei Bălăceanu și a fost apoi transmisă pe linie maternă de la Elena Bălăceanu Drugănescu la Marghioala Drugănescu Bălăceanu și apoi Elenei Bălăceanu Caribolu Macca.

Moșia Miroși

Ne întoarcem la domeniul familiei, după ce în luna august l-am descoperit pe ultimul reprezentant masculin, Mihail Bălăceanu.

Proprietatea funciară a constituit principala sursă de venit pentru înzestrarea Elenei atât în 1856 cât și în 1880 și fondurile au servit constant la întreținerea caselor din București și a unui mod de viață îmbelșugat. Astăzi comuna Miroși face parte din județul Argeș, fiind situată la 60 de km. de Pitești.

Aici trebuie că s-a aflat o casă mai veche, a familiei și anexe pentru arendaș și lucrători. Prefaceri importante au avut loc în 1886, în contextul în care se finalizase și linia de cale ferată Pitești – Roșiorii de vede. În noiembrie 1885 colonelul Petre Macca, cel de-al doilea soț al Elenei, va plăti 1000 lei italianului Fabro Giovanni din București pentru 70000 de cărămizi. Este de presupus că ele au fost procurate din timp, pentru a începe noile construcții din primăvara anului următor.

Noul conac

Familia Macca va apela în 1886 la serviciile antreprenorul italian Linossi Giovanni, care lucrase și Gara din Miroși. A fost semnat un contract pentru realizarea, după planurile sale, a noului conac și i se cerea folosirea aceluiași model de cărămizi ca la clădirea gării. (SANIC, fond Casa Școalelor, Donatori, Elena Macca, dosar 10) Noua construcție avea parter și etaj și prezenta elemente clasicizante.

Descrierea tuturor clădirilor din Miroși este următoarea: pătule, casa arendașului din curtea din deal, alături de biserică, han la gară, grajd cu șopron de trăsuri în curtea proprietății, han în sat, dependința adică casele mici, remizele pentru mașini, grajdul cel mai nou cu 4 încăperi în 2 părți în curtea proprietății, 2 pătule, magazia cea mare, magazie la gară în curtea hanului, mobilier și obiecte în casele cele mari cu 2 nivele (P+E), casele vechi din curtea arendașului, din vale, cu 4 odăi și sală. (Dosar 20)

Grădinarul Stier

În privința domeniului din jurul conacului, arhiva de familie păstrează informații surprinzătoare. Astfel aflăm de aducerea unui grădinar străin iar din documente apar indicii și despre ce se cultiva la Miroși. Contractul de angajare al lui Michael Stier la Miroși a fost semnat pe perioada 1890-1891 și era plătit cu 840 lei, un porc, un kg. porumb, un kg. grâu, lemne, casă de locuit și ½ oca lapte pe zi. El prezintă o foaie matricolă a Legației Austro-Ungare la București pentru anul 1890 din care rezultă că litograful Michael Stier, din Ungaria, s-a născut în Kodos în 1844 și că sosise cu familia sa (soția Ana și copiii Juliana și Alexander) în august 1888.

Atribuțiile sale la Miroși au fost: întreținerea florilor atât cele din 2 sere cât și cele din parc și grădină, curățarea pomilor fructiferi, îngrijirea și înmulțirea viei din ambele grădini, altoirea copacilor și florilor, facerere unei școli de flori, copaci fructiferi și copaci pentru parc, vie, facerea de paturi calde iarna, aranjarea din nou a parcului vechi și partea care nu este plantată.

Adresăm mulțumiri părintelui paroh Ionică Daniel pentru punerea la dispoziție a unor fotografii actuale cu conacul din Miroși.

Articolul face parte din monografia ”Familia Macca: istorie, proprietăți, comenzi artistice ” în curs de apariție la Editura Istoria Artei cu sprijinul BNP Paribas Cardif și al unor donatori privați.