Marin Cazacu: „Poate să-ţi placă sau nu o anumită muzică, dar ea are puterea de a stimula propria sensibilitate” | INTERVIU

Un interviu cu violoncelistul Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”.

- Ziua internaţională a Muzicii, 1 octombrie. Ce semnificație are ea pentru Marin Cazacu acum în 2022 şi ce înseamnă în general...

- Faptul că a fost adoptată la nivel internaţional o zi a muzicii vine să recunoască rolul unificator şi importanţa acestei arte în viaţa oamenilor şi a societăţii în care trăim. Pentru mine, muzica este cea mai directă formă de comunicare, iar astăzi, mai mult ca niciodată, simt nevoia să împărtăşesc tuturor celor care încă nu s-au bucurat de beneficiile acestei arte că muzica poate comunica într-un mod inegalabil sentimentele cele mai nobile ale sufletului omenesc. Nu ştiu ce ar face omenirea fără muzică! Filozoful german Friedrich Nietzsche afirma: ”Viaţa fără muzică ar fi o greşeală”. Sărbătoarea muzicii ne aduce împreună pe toţi cei care credem în puterea ei de a uni şi de a transmite pace şi armonie. 

- Este primul 1 octombrie care vă găseşte în postura de director general al Filarmonicii “George Enescu” din București, respectiv a Ateneului Român, pentru a fi mai clar pentru toată lumea. Cât de mare este schimbarea după mai bine de un deceniu dedicat Orchestrelor Române de Tineret?

- Este şi nu este o mare schimbare. Am activat ca solist concertist în cadrul Filarmonicii “George Enescu” peste trei decenii, perioadă în care am evoluat ca muzician şi am avut şansa de a cunoaşte mecanismele funcţionării unei instituţii muzicale de talia Filarmonicii, iar ultimii opt ani petrecuţi ca manager al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română m-au ajutat să înţeleg şi mai bine rolul unei instituţii cu profil cultural în cadrul unei societăţi aflate permanent în schimbare. De altfel, proiectul Orchestrelor Naţionale de Tineret ale României l-am început în urma unei analize proprii privind pregătirea şi implicarea tinerilor instrumentişti într-o orchestră profesionistă, iar concluziile reflectau minusurile sistemului educaţional din România. Şcolile româneşti pregăteau la toate nivelurile de vârstă instrumentişti cu o mentalitate neadaptată la cerinţele pieţii muncii din domeniul artistic. Pe scurt, elevii şi studenţii studiau, se pregăteau să aibă o carieră solistică, iar realitatea de după finalizarea studiilor demonstra faptul că majoritatea urmau să profeseze în cadrul unei orchestre simfonice sau de operă. Proiectul Orchestrelor Naţionale de Tineret este un proiect complementar de educaţie muzicală ce îşi propune să schimbe mentalitatea acestor tineri, dar şi a profesorilor lor şi chiar a şcolilor de unde provin. Mi-a fost foarte utilă experienţa de profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi le mulţumesc studenţilor pentru sinceritatea cu care am discutat aceste aspecte.

În actuala postura de manager al Filarmonicii “George Enescu” îmi propun să pun în aplicare tot ceea ce am învăţat din propria carieră artistică desfăşurată în România şi străinătate, din experienţa anterioară de manager şi să contribui prin tot ceea ce ştiu la evoluţia ansamblurilor sale şi la consolidarea prestigiului instituţiei la nivel naţional şi internaţional.

- Începem un prim sezon "normal", după doi ani de incertitudine generaţi de pandemie. Care sunt așteptările dvs., care sunt așteptările publicului?

- Sunt convins că aşteptările mele, ale muzicienilor şi ale publicului corespund în mare parte. Toţi ne dorim o întoarcere la ceea ce însemna o viaţă artistică plină de evenimente reale. Cu siguranţă am învăţat în urma acestei pandemii să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne păstra aproape unii de alţii, pentru că toţi avem nevoie de muzică. Sarcina artiştilor este aceea de a se pregăti şi a oferi publicului momente pline de energie şi emoţie.

- Noua stagiune a Filarmonicii “George Enescu”. Când începe şi ce aţi recomanda în aceste prime luni de toamnă publicului tradițional al Ateneului sau unor spectatori noi.

- Dacă în ultimii doi ani stagiunile de concert din întreaga lume s-au rezumat la a prezenta lucrări cu un număr limitat de muzicieni pe scenă, datorită restricţiilor sanitare şi, în consecinţă, un repertoriu restrâns din care lipseau marile capodopere muzicale din perioada romantică şi modernă, lucrări ce presupun un număr mai mare de artişti, a sosit momentul să reascultăm muzica unor mari compozitori precum Wagner, Brahms, Prokofiev, Sostakovici, Enescu, Berlioz, Sibelius, Ravel şi alţii.

Stagiunea 2022-2023 a Filarmonicii va fi deschisă pe 6 octombrie cu un concert al orchestrei simfonice ce-i va avea invitaţi pe dirijorul german Thomas Sanderling şi pe violonista Mihaela Martin. Programul va cuprinde lucrări de Constantin Silvestri, Felix Mendessohn şi Johannes Brahms. În primele trei luni îi vom avea pe scena Ateneului pe dirijorii Thomas Sanderling, Christian Badea, Jonathan Darlington, Cristian Măcelaru, Gabriel Bebeşelea, Leo Hussain, James Fedeck, Olari Elts, Nicolas Simon şi solişti pe violoniştii Mihaela Martin, Kristoph Barati, Baiba Skride, Sarah Nemţanu şi Deborah Nemţanu, pianiştii Barry Douglas, Colin Putz, Elisabeth Leonskaja şi Andreas Haefliger, clarinetistul Valentin Uryupin, sopranele Dorothea Roeschmann, Laura Tătulescu şi Diana Ţugui, mezzosoprana Liliana Cuică, tenorii Samuel Sakker şi Marius Budoiu, basul Justinian Zetea şi membrii ai Orchestrei Simfonice într-un concert special dedicat Zilei Naţionale a României, concert ce va fi dirijat de Cristian Oroşanu.

Pe lângă concertele simfonice şi vocal simfonice stagiunea Filarmonicii este completată cu concerte camerale şi educative, concerte ce vor căpăta o pondere din ce în ce mai substanţială în actuala şi viitoarele stagiuni. Concertele educative vor fi mai numeroase şi se vor adresa în mod special tinerilor care nu au avut încă ocazia să descopere magia muzicii clasice. Corul filarmonicii, dirijat de maestrul Iosif Ion Prunner, va prezenta alături de orchestra simfonică câteva lucrări vocal simfonice dar şi programe a capella atractive, unele cu caracter educaţional.

- Ateneul Român este clădirea simbol a Bucureştiului şi a României. Prea puţin valorificată în acest sens şi, aş spune, nu neapărat identificată cu Orchestra şi Corul Filarmonicii “George Enescu”. Ce intenţionaţi să faceţi în această direcţie?

- Din păcate clădirea Ateneului Român nu este cunoscută nici măcar de toţi bucureştenii, mulţi considerând că în această clădire au loc evenimente culturale greu de înţeles pentru ei. Într-adevăr Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii nu sunt identificate de o mare parte din locuitorii Bucureştiului ca ansambluri ce îşi desfăşoară activitatea în această clădire, din aceleaşi motive pentru care nu intră în Ateneu. La două luni de la preluarea conducerii Filarmonicii “George Enescu” am iniţiat şi realizat un festival de vară, Athenaeum Summer Festival, tocmai pentru a asocia cele două branduri, Ateneul Român şi ansamblurile Filarmonicii “George Enescu” şi pentru a deschide noi căi de comunicare cu un public cât mai divers, căruia i-am oferit un repertoriu accesibil, plin de energie şi speranţă. După reuşita de la această primă ediţie pregătim deja programele anului viitor şi ne propunem ca festivalul să devină o permanenţă în peisajul muzical bucureştean. Din această stagiune vom prezenta mai multe concerte educaţionale, la care vor participa atât membri ai Orchestrei Simfonice şi ai Corului cât şi solişti şi ansambluri invitate, cu gândul de a atrage cât mai mulţi spectatori, dar mai ales pe cei tineri care încă nu au descoperit.

- Violoncelistul si profesorul Marin Cazacu se află zilele acestea în plină desfăşurare a turneului Clasic la puterea a treia - Violoncellissimo intitulat anul acesta Euforica. Oradea - 30 septembrie, Arad - 1 octombrie, Sibiu - 5 octombrie, București, Ateneul Român - 9 octombrie şi nu vă opriți aici. Ce înseamnă Violoncellissimo pentru Marin Cazacu, ce importanţă are acest turneu naţional în context şi care sunt concertele ce urmează după cel de la Ateneu?

- A crea muzică şi a te bucura de ea, este ţelul suprem al oricărui interpret sau compozitor. Am început împreună cu studenţii mei acest proiect cu mulţi ani în urmă, proiect ce mi-a adus mari satisfacţii atât pedagogice cât şi artistice, deşi violoncelul se află pe poziţia a treia în preferinţele publicului meloman, nu este încă cunoscut la acelaşi nivel de toate categoriile de public. Noi, violonceliştii, ne confruntăm în continuare cu confuzia pe care o generează în rândul unor categorii de public apariţia noastră pe stradă cu un instrument pus într-o cutie modernă de fibră de sticlă, confundat uneori cu un ţambal, alteori cu un trombon, contrabas şi chiar navă spaţială. Turneul Violoncellissimo vine să lămurească această confuzie şi să ofere publicului un repertoriu foarte variat, de la muzica barocă la cea contemporană, incluzând şi alte genuri muzicale, jazz sau rock, muzică de film, de divertisment şi chiar folclor. Publicul va cunoaşte astfel toate mijloacele de exprimare ale acestui instrument, va descoperi frumuseţea muzicii şi pasiunea noastră pentru această profesie. După concertele de la Oradea, Arad, Sibiu şi Bucureşti vor urma adevărate spectacole la Piatra Neamţ, Chişinău, Bistriţa, Cluj Napoca, Deva şi Ploieşti.

- Undeva, emoțional vorbind poate, Orchestrele Române de Tineret îşi menţin locul în sufletul lui Marin Cazacu. Ce mai fac Orchestrele de Tineret şi ce au mai făcut în această perioadă de când nu vă mai ocupați direct şi permanent de acest proiect?

- Am iniţiat acest proiect cu tot sufletul şi priceperea mea, a ajuns la maturitate, iar astăzi, după 15 ani de existenţă pot spune că a meritat să lupt pentru el, să mă dedic în fiecare zi acestui proiect. Am lăsat o echipă foarte bine pregătită şi devotată acestui proiect la Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, instituţia care gestionează activităţile Orchestrelor Naţionale de Tineret ale României şi sunt convins că va genera în continuare o schimbare în bine a mentalităţii tinerilor muzicieni şi va îmbunătăţi nivelul artistic al orchestrelor profesioniste din România, atingându-şi scopul pentru care a fost creat. În urmă cu doar câteva zile, Orchestra Română de Tineret a participat la un Festival Internaţional la Sofia, cinstindu-şi renumele de adevăraţi ambasadori ai culturii române.

- Şi ca să revenim la Ateneu, ce va vedea publicul nou în această toamnă dacă va intra în Ateneul Român sau în grădina acestuia? Are șanse clădirea Ateneului să devină o atracție autentică în termenii turismului cultural pentru București?

- Cu sprijinul Ministerului Culturii am început lucrări de restaurare în interiorul clădirii, lucrări ce vor continua şi în anul următor, scopul final fiind acela de a readuce Ateneul Român la starea impecabilă dorită si apreciată de toţi vizitatorii. Vom avea în viitorul apropiat, după finalizarea lucrărilor de la subsol, o sală de expoziţie, ce va introduce Ateneul Român în circuitul muzeal al Bucureştiului şi va completa oferta turistică şi atractivitatea acestei clădiri simbol a României.

- Cum intenţionaţi să atrageţi un nou public la concertele Filarmonicii “George Enescu”. Să ne gândim, poate la publicul Festivalului cu acelaşi nume?

- În primul rând Filarmonica George Enescu va prezenta mai multe  programe de concert, majoritatea cu scop educațional, oferind atât publicului abonat cât și celor care încă nu au ascultat muzică clasică, repertorii potrivite pentru fiecare categorie de public. Publicul Festivalului cu același nume este atras de numele artiștilor invitați, dar și de programele interesante, ceea ce avem și noi in vedere începând cu această stagiune. Îmbunătățirea comunicării și promovării activităților noastre se află printre prioritățile instituției, subliniez expresia “Comunici, deci exiști”, expresie care ne amintește de rolul uriaș al comunicării.

- Un mesaj final care să îi aducă împreună şi pe spectatorii tradiţionali ai Ateneului Român şi pe cei care păşesc, poate, pentru prima oară în această clădire?

- Muzica nu este de neînţeles. Poate să-ţi placă sau nu o anumită muzică, dar ea are puterea de a stimula propria sensibilitate. Sunt convins că oamenii pot fi mai buni dacă ascultă mai multă muzică. Filarmonica “George Enescu”, prin artiștii pe care îi propune și prin programele diverse, îi invită la Ateneul Român deopotrivă pe cei care iubesc artele și le consideră indispensabile pentru viața lor, dar și pe cei care încă nu cunosc puterea seducătoare a muzicii și beneficiile ei la îmbunătățirea calității vieții noastre.