INTERVIU cu parlamentarul georgian Nikoloz Samkharadze: „Georgia dorește un tratament corect din partea UE”
0Sosit la București, într-o vizită oficială, Nikoloz Samkharadze, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Georgiei, a răspuns unor serii de întrebări privind relația țării sale cu România, situația internă din Georgia dar și perspectiva de politică externă a guvernului de la Tbilisi.
Răzvan Munteanu: Bună ziua, dle Samkharadze. În introducere, aș dori să ne spuneți, pe scurt, cărui fapt se datorează vizita dvs în România.
Nikoloz Samkharadze: Bună ziua dvs și cititorilor dvs. Alături de delegația pe care o conduc – Delegația Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Georgiei, am răspuns invitației oficiale primite de la Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României. Dorim să folosim acest prilej pentru a discuta subiecte ce țin de posibilitățile dezvoltării relațiilor bilaterale dintre România și Georgia și întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. În acest sens, dorim să consolidăm eforturile comune în ceea ce privește aspectele ce țin de aspirațiile Georgiei de a deveni membră a UE, precum și a NATO.
Pentru că ați adus în discuție Parteneriatul Strategic, ce ne puteți spune despre acesta?
NS: În anul 2022 a fost semnată Declarația privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Georgia iar acum lucrăm la Planul de Acțiune care să asigure cadrul pentru Parteneriatul Strategic.
În ceea ce privește dialogul politic, pot spune că există progrese semnificative. În schimb, la nivelul relațiilor economice, cred că este loc de îmbunătățiri ale schimburilor dintre România și Georgia pe aspecte legate de comerț, investiții. Drept urmare, rămânem angajați să valorificăm oportunitățile proiectelor strategice aflate în derulare cum ar fi, de exemplu, desfășurarea unui cablu electric submarin și a unui cablu submarin de fibră optică între România și Georgia, împreună cu alte țări interesate precum Azerbaidjan și Ungaria. Aici subliniez importanța acestor proiecte nu doar din punct de vedere economic, ci și în ceea ce privește componenta geostrategică. De asemenea, menționez importanța conectivității dintre România și Georgia în regiunea Mării Negre, întrucât atât România cât și Georgia au un rol semnificativ în cadrul coridorului Transcaspic, cunoscut și sub numele de Coridorul de Mijloc care leagă Asia de Europa. În acest aspect, consider că este în interesul ambelor țări să maximizeze beneficiile oferite de aceste legături. Desigur, trebuie să luăm în considerare și provocările actuale privind securitatea în regiunea Mării Negre, provocări generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și evoluțiile către o posibilă încheiere a conflictului. Având în vedere aceste aspecte, atât România cât și Georgia ar trebui să își sporească cooperarea și să își consolideze eforturile comune.
Georgia a cunoscut o serie largă de proteste după ce partidul Visul Georgian a câștigat alegerile. Oamenii au ieșit în stradă timp de 100 de zile. Care este starea de spirit actuală în societatea georgiană? Care este percepția oamenilor despre situația politică din Georgia?
NS: Situația politică din Georgia este în continuare tensionată dar nu la nivelul la care era în urmă cu două, trei luni. Acțiunile de protest încă se desfășoară, dar numărul protestatarilor care ies zilnic a scăzut considerabil, ajungând la 200 – 300 de persoane cel mult. Protestele au izbucnit pe fondul alegerilor parlamentare în urma cărora opoziția a susținut că alegerile au fost fraudate. Cu toate acestea, acuzațiile nu au fost însoțite de dovezi clare în acest sens. Mai mult, conform raportului final al misiunii internaționale de observare a alegerilor din Georgia, condusă de Biroul OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului, alegerile s-au desfășurat fără fraude. Prin urmare, oamenii care obișnuiau să iasă la proteste din această cauză au început să nu mai creadă că alegerile ar fi fost fraudate, iar protestele s-au diminuat treptat.
Aș dori să vă întreb despre partidul Visul Georgian. Inițial acesta a fost perceput drept un partid pro-UE. Care este viziunea politică a acestui partid actualmente?
NS: Pentru țara noastră, prioritățile de politică externă rămân neschimbate, și aici mă refer la candidatura Georgiei la UE și la NATO. Practic, politica externă a Georgiei nu s-a schimbat, prioritățile și obiectivele rămânând aceleași. Cu toate acestea, atunci când vorbim de lucrurile concrete care trebuie făcute pentru a aduce Georgia mai aproape de Uniunea Europeană, avem totuși o percepție diferită. Tocmai din acest motiv apar și mici diferențe de opinie între noi și instituțiile europene, precum Comisia Europeană sau Palamentul European, care consideră că anumite legi sau acțiuni ale Georgiei nu sunt în concordanță cu aspirațiile europene. Totuși, uneori nu avansăm dincolo de declarațiile politice. De exemplu, la nivel juridic, noi am oferit posibilitatea unei discuții într-un cadru legal la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului în vederea unei legi însă nu am primit niciun răspuns. De fapt, nu este plăcut pentru noi când vedem această atitudine din partea UE și modul cum Georgia a fost tratată în ultimii doi ani. Tot ceea ce ne dorim și cerem este un tratament corect și să ne fie luate în considerare îngrijorările și interesele.
Pentru că ați vorbit despre cum a fost Georgia tratată în ultimii ani, aș dori să vă întreb ce așteptări aveți în viitorul apropiat și ce vă doriți de la Bruxelles?
NS: În primul rând, ne dorim ca Bruxelles-ul să înțeleagă faptul că Georgia se află într-o regiune foarte volatilă din punct de vedere geostrategic. Apoi, avem nevoie ca UE să conștientizeze ca Georgia este o țară aflată sub ocupația Federației Rusiei, motiv pentru care există riscuri foarte mari de escaladare a conflictului cu Moscova. Mai mult, instituțiile de la Bruxelles trebuie să fie conștiente de faptul că Georgia nu este o țară care să poată să acționeze în același mod precum ar face alte țări, ca de exemplu Estonia. Asta pentru că Georgia nu se află sub umbrela de securitate a NATO și nu beneficiază de solidaritatea economică a UE. Prin urmare, UE nu ar trebui să ceară de la Georgia lucruri care nu se practică în mod obișnuit în Uniunea Europeană. Nu ar trebui să ni se ceară să schimbăm legislația sau să adoptăm o legislație nouă care nu este folosită în mod obișnuit în cadrul UE. Nu ar trebui să fim cobai de experiment. Noi le-am comunicat foarte deschis partenerilor noștri din UE că suntem dispuși să mergem mai departe cu implementarea reformelor, să introducem cerințele europene și să armonizăm legislația națională cu aceea a Uniunii Europene, însă nu dorim să ni se impună să facem lucruri pe care statele membre nu le adoptă.
Ne puteți da câteva exemple?
NS: Desigur! De exemplu, Uniunea Europeană a cerut Georgiei să modifice procedura de alegere a Procurorului General, în special, pentru alegerea acestuia din urmă cu o majoritate calificată de trei cincimi, în condițiile în care în toate țările Uniunii Europene, Procurorul General nu este numit deloc de Parlament fie în cazurile în care este numit de Parlament, numirea se face cu majoritate simplă. Un alt exemplu este legat de pragul electoral, Uniunea Europeană cerându-ne să reducem pragul electoral de la 5% la 2%, ori în majoritatea țărilor sale membre pragul electoral este de 5%. Nu înțeleg în ce măsură procentul de voturi poate să definească o țară drept europeană sau mai puțin europeană. Dincolo de ideea de europenitate, este vorba de ceea ce este cu adevărat relevant într-un sistem electoral pe deplin proporțional pentru stabilitate și polaritatea acestui sistem. Încă nu am primit nicio explicație de la Uniunea Europeană privind motivele pentru care Georgia ar trebui să reducă pragul electoral pentru alegeri.
Ținând cont de tot acest context, ce ne puteți spune despre dosarul de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană? Care este stadiul acestuia în prezent?
NS: Georgia are statut de țară candidată. Desigur, la momentul de față nu suntem pregătiți pentru a deveni membră a Uniunii însă credem că, în următorii 5 ani, respectiv în anul 2030, vom implementa toate reformele necesare pentru a îndeplini criteriile de aderare astfel încât, până în 2030, să fim pregătiți pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întrebarea care se ridică este dacă Uniunea Europeană este pregătită pentru extindere, dat fiind provocările cu care se confruntă actualmente.
Ce rol poate juca România în ceea ce privește relația bilaterală UE – Georgia?
NS: România poate juca un rol pivotal, foarte important. Fiind țară vecină, România înțelege foarte bine problemele existente în regiunea Mării Negre, și totodată amenințările și riscurile emergente. De asemenea, prin prisma experienței încă recentă a României care a trecut prin acest proces de aderare la UE, România poate oferi un real sprijin în dialogul cu ceilalți membri ai Uniunii. Asumându-și acest rol, România poate oferi o expunere corectă a situației din Georgia pentru că percepțiile asupra realității din interiorul țării noastre nu pot fi doar în alb și negru. Există multe nuanțe și dimensiuni de care partenerii noștri români sunt foarte conștienți iar noi știm acest lucru. De aceea, credem că ei pot să influențeze percepția partenerilor și colegilor europeni convingându-i că nu poți să acomodezi pur și simplu aceleași cerințe la țări complet diferite. Trebuie să existe o abordare personalizată, iar din acest punct de vedere, România poate juca un rol deosebit de important.
Dle Samkharadze, ne puteți descrie pe scurt cum arată scena politică din Georgia? De exemplu, pe eșichierul politic, care sunt partidele parlamentare care înclină spre poziții pro-Europene, pro-Ruse sau poate aflate la mijloc?
NS: În Georgia nu avem partide care să adopte o poziție oficială pro-Rusia pentru că Rusia este un stat ocupant care nu are prieteni printre cetățenii georgieni. Prin urmare, niciun partid politic din Georgia, fie că are sau nu reprezentare parlamentară, niciunul nu susține politici favorabile Rusiei. Desigur că există voci care spun despre anumite partide din Georgia că ar adopta o atitudine precaută cu Rusia cu care ar trebui întreținute bune relații. Cu toate acestea, nu există niciun partid pro-Rus. Motiv pentru care majoritatea partidelor politice susțin, chiar dacă doar la nivel simbolic, că doresc ca Georgia să devină membră a Uniunii Europeane. Această dorință de integrare este împărtășită de asemenea de către cea mai mare parte a populației georgiene așa cum arată și sondajele de opinie care indică faptul că un procent de peste 80% dintre georgieni își doresc ca țara lor să fie primită în Uniunea Europeană. Iar partidele politice reflectă practic această dorință a populației.
Care este sprijinul public față de NATO în schimb?
NS: Sprijinul public față de NATO nu este atât de puternic. Dar asta se întâmplă pentru că georgienii, pur și simplu, au obosit să aștepte de atâta timp să fie primiți în NATO. De la momentul Summitului care a avut loc chiar aici la București în 2008, când liderii NATO s-au angajat să promită că Georgia va deveni membră a Alianței, de atunci și până în prezent – au trecut 17 ani – nu am primit absolut niciun semnal privind aderarea Georgiei la NATO prea curând. În consecințǎ, acest lucru a generat frustrarea cetǎțenilor georgieni care au fost dezamǎgiți, fapt pentru care vedem un sprijin diminuat pentru NATO în comparație cu susținerea aderǎrii la UE. Iar dacǎ aceastǎ tendințǎ va continua, este probabil ca aceastǎ susținere a integrǎrii la NATO sǎ scadǎ complet.
Ați menționat faptul cǎ oamenii au obosit sǎ aștepte sǎ fie primiți în NATO. Credeți cǎ vor deveni la fel și în ceea ce privește Uniunea Europeanǎ, în viitorul apropiat?
NS: Dacǎ în urmǎtorii 15 ani ne vom afla în aceeași poziție de a bate la poarta UE fǎrǎ a fi primiți, desigur cǎ se va întâmpla la fel și cu sprijinul public fațǎ de UE. Personal, sper cǎ nu se va repeta aceeași poveste și cu UE. De asemenea, sper cǎ, dacǎ nu anul acesta, cel puțin anul viitor, negocierile vor fi redeschise astfel încât Georgia sǎ devinǎ un potențial membru al NATO în anul 2030.
Excluzând obiectivele strategice de aderare a Georgiei la UE și NATO, care sunt celelalte principale obiective de politicǎ externǎ?
NS: În afara celor douǎ obiective, politica externǎ a Georgiei se concentreazǎ pe regiunea Caucazului și Mării Negre. Dezvoltarea relațiilor politice cu țǎrile vecine din Sud precum Armenia de Sud, Azerbaidjan și Turcia, cu care avem de altfel relații politice și parteneriate strategice excelente care se disting prin existența unor relații economice, politice și strategice foarte bune. De asemenea, o altǎ componentǎ de politicǎ externǎ a Georgiei promoveazǎ îmbunǎtǎțirea relațiilor bilaterale cu țǎrile din Asia Centralǎ. În acest sens, putem spune cǎ legǎturile noastre cu Kazahstan și Uzbekistan s-au îmbunǎtǎțit mult în ultima perioadǎ, Georgia considerând aceste douǎ țǎri drept parteneri foarte importanți în domeniile transporturilor, comerțului și logistic. Un alt obiectiv de politicǎ externǎ vizeazǎ extinderea relațiilor cu China, în principal la nivelul schimburilor comerciale și economice, dar și mai departe cu țǎrile din Golf și Israel. Georgia are relații tradiționale bune însǎ în momentul de fațǎ sesizǎm importanța componentei economice a acestor legǎturi, care a devenit tot mai activǎ. Desigur, în politica externǎ a Georgiei foarte importantǎ este relația cu SUA care este un partener strategic important pentru Georgia. Din pǎcate, dupǎ ce a început rǎzboiul în Ucraina, în ultimii doi ani, nu am avut ocazia de a avansa relațiile cu SUA, dar sperǎm cǎ acum, odatǎ cu noua administrație de la Washington, vom putea sǎ resetǎm aceste relații care sǎ functioneze chiar și mai bine decât în trecut.
Pentru cǎ ați adus în discuție noua administrație de la Washington, cum credeți cǎ va influența președintele Trump securitatea în Estul Europei?
NS: Cred cǎ, indiferent de acordul la care vor ajunge americanii și rușii privind Ucraina, va influența în mod semnificativ securitatea din Europa de Est și regiunea Mǎrii Negre, în general. Evident, înțelegem cǎ prioritatea o reprezintǎ acum încheierea rǎzboiului. Cu toate acestea, nu este vorba doar despre acest lucru, ci este vorba despre o pace de duratǎ care sǎ ofere garanții cǎ, în cazul unei încetǎri a focului, nu va urma un nou rǎzboi. Prin urmare, sper cǎ noua administrație este pe deplin conștientǎ de aceste riscuri și cǎ orice acord va fi între Rusia și SUA pentru a pune capǎt rǎzboiului din Ucraina, acesta va implica și garanții cǎ nu va fi început un nou rǎzboi în viitorul apropiat.
Cum percepeți tensiunile existente între administrația Trump și Uniunea Europeanǎ?
NS: Aceste tensiuni sunt cauzate de modul diferit al celor douǎ administrații de a percepe situația de securitate din Europa. Sunt de acord cu președintele Trump care cere țǎrilor europene sǎ cheltuie mai mult pentru apǎrarea lor, lucru care nu este o noutate pentru europeni, ținând cont cǎ Trump a cerut asta și în 2016. După cum am observat, din perspectiva propriilor interese de securitate, administrația americană își îndreaptă acum atenția către Asia de Sud-Est și alte regiuni, motiv pentru care se justifică cerința lor privind sporirea cheltuielilor de apărare ale europenilor. Cu toate acestea, nu cred că aceste neînțelegeri vor duce la un conflict major între cele două părți. În cele din urmă, Statele Unite și europenii vor ajunge la un consens care să vizeze o distribuire corectă a responsabilităților de securitate colectivă în interiorul NATO. Însă, sunt de părere că europenii trebuie să își asume o mai mare responsabilitate și să aibă, din punct de vedere al arhitecturii geopolitice, un rol mai activ decât înainte.
Vorbind despre cei doi actori, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, dacă ar fi să alegeți unul dintre parteneri în termeni de securitate ai Georgiei, care ar fi alegerea?
NS: După cum știți, Georgia își dorește să fie în Uniunea Europeană și ne vedem parte a civilizației europene și a Europei, iar prioritatea noastră de țară este să fim parte într-o Uniune Europeană sigură. Dar nu cred ca SUA se vor detașa total de Europa. În mod evident, americanii vor fi mereu prezenți în Europa. De aceea, pentru Georgia ideal este ca SUA și Uniunea Europeană să colaboreze pentru securitatea Uniunii Europene din care Georgia să facă parte.
La ultimul nostru interviu realizat împreună, am discutat despre cum se manifestă războiul hibrid al Rusiei în Georgia. Se remarcă, în ultimul an, o schimbare de abordare privind războiul hibrid din partea Rusiei?
NS: Putem spune că Rusia a devenit mai asertivă și mai activă în regiunile ocupate ale Georgiei. În ultimele luni, în special în Abhazia, au accelerat desfășurarea unor proiecte de infrastructură cum ar fi, în particular, construcția aeroportului din regiune. De asemenea, Federația Rusă și-a consolidat controlul în teritoriile ocupate. Privind retrospectiv, dacă facem o comparație cu evoluțiile din ultimii ani, schimbările apărute evidențiază un control extins al Rusiei asupra regiunilor ocupate și în mod specific în Abhazia, nu doar din punct de vedere militar și al planului de securitate, ci și pe palierele financiare, sociale, de energie și guvernare.
În acest context, vedeți vreo soluție privind chestiunea teritoriilor ocupate?
NS: Din păcate, nu prefigurez nicio soluție în viitorul apropiat. Cheia soluției referitor la problematica teritoriilor ocupate este retragerea trupele ruse din aceste teritorii ocupate din Abhazia și Osetia. Și nu cred că Rusia intenționează să facă asta în viitorul apropiat.
Care ar fi statutul acestor teritorii din Abhazia și Osetia, dacă Georgiei i s-ar oferi calitatea de membru a Uniunii Europene?
NS: În scenariul în care Georgia nu și-ar recăpăta jurisdicția asupra teritoriilor Abhaziei și Osetiei înainte de a deveni membră a UE, cred că situația acestor regiuni ar fi similară cu aceea a Ciprului de Nord, în sensul în care Uniunea Europeană ar recunoaște aceste teritorii ca aparținând Georgiei, însă fără a putea aplica aceste reglementări.
Cât de rezilientă este societatea Georgiei față de discursurile anti-UE și anti-occidentale?
NS: Societatea georgiană are un grad de reziliență ridicat față de narativele anti-UE și anti-occidentale atunci când este acestea vin dinspre Rusia. Cu toate acestea, pare că în ultima vreme, anumite acțiuni ale diferitor birocrați sau politicieni ai Uniunii Europene subminează încrederea societății georgiene în Uniunea Europeană. Au fost cazuri când unii politicieni europeni au intervenit în alegerile din Georgia, luând partea unui partid sau altul, lucru nedrept față de votanții Georgiei. De asemenea, evaluarea acțiunilor de proteste din Georgia și apoi a protestelor din Bulgaria când un sediu al UE a fost atacat de protestatari, reprezintă un exemplu de standarde duble. Toate aceste situații au dăunat imaginii UE în ochii cetățenilor georgieni. Dar atunci când vine vorba de propaganda rusă, societatea georgiană este extrem de rezilientă pentru că Georgia a tot auzit această propagandă în ultimii 30 de ani.
Se încarcă comentariile...
