Cazul Kövesi şi de ce trebuie scoasă din priză Secţia Specială

Există încă magistraţi care ar vrea să o vadă pe Laura Codruţa Kövesi compromisă. Ei au pus la cale înfiinţarea aşa-numitei Secţii Speciale, unde primii acuzaţi au fost procurorii cei mai curajoşi, în frunte cu Kövesi.

Aceştia se tem să vorbească despre circumstanţele în care i-au deschis 18 dosare fostei procuroare şefe a DNA, doar fiindcă aşa voia fostul lider PSD, Liviu Dragnea, ministrul Justiţiei sale, Tudorel Toader, şi alţii de teapa lor.

Deşi este deja, de mai bine de un an, şefa Parchetului European, mandat obţinut cu piedici multe de la Bucureşti, şi cu toate că nu există niciun fel de dovezi ale acuzaţiilor împotriva ei, totuşi procurorii Secţiei Speciale nu vor să tranşeze lucrurile şi să spună că nu e vinovată.

Această Secţie pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) pare să jongleze cu mistificări şi răzbunări, dar fără probe. Inventată de PSD pentru a-şi salva oamenii cu dosare penale şi pentru a-i pune la punct pe magistraţii intransigenţi, această Secţie a continuat să fie susţinută cu mulţi bani, chiar după ce PSD a pierdut puterea: peste un milion de euro au fost cheltuiţi în doi ani şi doar câteva rechizitorii. 

Cea mai ridicolă reuşită a Secţiei a fost punerea Laurei Codruţa Kövesi sub control judiciar, în aprilie 2019, când candidatura ei pentru Parchetul European intra în linie dreaptă, dar încă mai trebuia să fie convingătoare la Bruxelles. De aceea, procurorii Secţiei Speciale i-au interzis nu doar să părăsească ţara, ci şi să discute cu jurnaliştii. A fost singura candidată nesusţinută de propria ţară.

Înalta Curte s-a grăbit, totuşi, să-i ridice interdicţiile, iar judecătoarea Francisca Vasile, care a pronunţat motivarea, a subliniat „neîndeplinirea condiţiilor necesare începerii urmăririi penale” şi a vorbit inclusiv despre „lipsa de claritate a acuzaţiilor” şi despre „lipsa probelor, nemotivarea ordonanţei prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar”.

Adina Florea, împinsă de PSD în fruntea Secţiei Speciale, a crezut că poate să o scoată pe L. C. Kövesi de pe şine, că poate să-i dărâme soclul cu fanteziile ei vinovate, că poate să-i bricoleze un alt portret decât cel vehiculat de presa internaţională. De aceea, şefa SIIJ refuză să claseze dosarul în care o acuză pe fosta procuroare şefă DNA de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în cazul aducerii în ţară a fostului director al Fondului Naţional de Investiţii, Nicolae Popa. Mai mult, aceste acuzaţii au pornit de la o plângere penală a fostului deputat Sebastian Ghiţă, acuzat de corupţie şi refugiat, între timp, în Serbia. 

Conducerea Parchetului General a lăsat lucrurile să treneze, ca şi cum acuzaţiile aduse Laurei Kövesi ar fi reale, ca şi cum Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu ar fi fost inventată ca o formă de control politic împotriva magistraţilor. De fapt, de la înfiinţarea ei în 2018, liderii Parchetului General nu au făcut niciun control administrativ şi nu au sesizat Inspecţia Judiciară nici măcar pentru greşeli sancţionate de Înalta Curte. 

Direct sau indirect, procuroarea generală, Gabriela Scutea, şi prim adjunctul ei, Bogdan Licu, au încurajat stilul de lucrur al SIIJ şi au protejat punctele nevralgice ale Secţiei, au lăsat-o să facă tot ce vrea şi chiar au folosit-o ca scut, când au avut nevoie. De pildă, pentru a acoperi clasarea acuzaţiilor faţă de foştii şefi ai Jandarmeriei Române şi ai Jandarmeriei Bucureşti, implicaţi în reprimarea protestului din august 2018, SIIJ a decis, în aceeaşi zi, reţinerea şi trimiterea în judecată a procurorului DNA Mircea Negulescu, zis Portocală, pentru cercetare abuzivă. SIIJ se ocupă şi cu spălarea de păcate a condamnaţilor. Recent, potrivit G4media, fostul judecător Corneliu Ion Tudoran de la Curtea de Apel Bucureşti a fost pus sub acuzare de şefa SIIJ Adina Florea pentru „abuz în serviciu” şi „represiune nedreaptă” în legătură cu condamnarea omului de afaceri Puiu Popoviciu, fugit la Londra. Demersul ar putea duce la redeschiderea dosarului Popoviciu şi ar fi un precedent salvator şi pentru alţi oameni puternici condamnaţi pentru corupţie. 

Există presiuni mari pentru menţinerea mecanismului care stă la baza Secţiei Speciale, de aceea guvernul liberal a refuzat să o desfiinţeze prin Ordonanţă de Urgenţă, invocând Referendumul care ar fi interzis o astfel de reparaţie. Totuşi, Comisia Europeană, Grupul Statelor contra Corupţiei (GRECO), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene au criticat refuzul Bucureştiului de a suprima acest mecanism care poate ţine justiţia sub papuc politic.  

Sabina Fati - Deutsche Welle