Doinel Tronaru

Jurnalist

Irina Greciuhina este o artistă basarabeană, născută în 1982 şi stabilită în Chişinău. Este preocupată de „studiul arhetipurilor feminine“, de femeie ca „fenomen unic, divin şi natural în egală măsură“. A expus, printre altele, la Veneţia, unde a făcut furori, dar primul ei solo show în România are loc în lunile septembrie şi octombrie, în spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1, Bucureşti).

În 2020, anul pandemiei CoViD şi al „ascuţirii luptei de clasă“ (recte ideologice) mai mult decât oricând, „Malmkrog“, noul film al lui Cristi Puiu, pare inactual, dar miza sa constă tocmai în (eventuala) profundă actualitate a textului soloviovian.

În timpul celor peste 40 de ani de comunism s-a scris enorm în genurile aşa-numite „populare“, impropriu tratate de critică drept literatură de consum. Sefişti precum Vl. Colin sau Bărbulescu şi Anania, autori de poliţiste ca L. Neamţu şi Vl. Muşatescu, dar şi autori pentru copii şi tineret precum Chiriţă, Tudoran sau Pancu-Iaşi au avut tiraje uriaşe la acea vreme, lăsând în urmă cărţi care oricând merită canonizate şi pot fi reeditate cu folos.

Materialul conţine o listă de 22 de figuri culturale esenţiale din perioada comunismului high şi late, aşadar perioada 1965-1989 (de la venirea la putere a lui Ceauşescu până la Revoluţie), ocultate multă vreme şi neglijate, în mod voit sau, câteodată, involuntar, figuri fără de care nu poate fi înţeleasă dinamica şi evoluţia comunismului târziu, cel puţin în dimensiunea sa artistică şi culturală.

Acolo unde Mircea Cărtărescu sugerează căutarea spirituală cu precizia unui chirurg, Dan Stanca se aruncă deznădăjduit în ea, cu patos şi disperare existenţială. Acolo unde Cărtărescu este precis şi calculat, Dan Stanca e febril şi necontrolat, scriind parcă sub imperiul unei urgenţe. Stilul lui Cărtărescu este detaşat şi rece, Stanca se implică emoţional, până la contopirea cu textul.

Vezi mai multe
Modifică Setările