Ad Astra

Comunitate a oamenilor de ştiinţă români

Ne grăbim să facem un raport de activitate al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI) pentru 2018, de frică să nu apară unul între timp de genul celui produs de Lucian Georgescu, catalogat de Asociaţia Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, ca „între laudă de sine şi fake-news”. E lung raportul, dar luaţi-vă un popcorn sau o cafea lângă şi lectura va fi mai plăcută.

Asociatia Ad Astra protestează în legătură cu nivelul inacceptabil al Standardelor naţionale minimale pentru acordarea titlului de doctor la unele discipline din cadrul Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Acest Consiliu a fost înfiinţat din dorinţa de a asigura standarde uniforme de calitate tezelor de doctorat, indiferent de şcoala doctorală emitentă.

Art. 1, alin. 1, din legea de funcţionare a Academiei Române (AR) (L752/2001) ne spune, fără drept de apel, că doar e lege: „Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului“.

În prezent sunt peste 1.600 de infrastructuri de cercetare în România. Lista lor poate fi consultată pe ERRIS. Vă daţi seama ce luptă crâncenă trebuie să existe între acestea pentru a fi declarate „Instalaţie sau Obiectiv Special de Interes Naţional” (IOSIN) şi astfel să fie mufate direct la bugetul MCI şi eventual al fondurilor structurale de la UE. Doar 29 din cele 1.600 au în prezent statut de IOSIN. Lista lor este aici.

Vezi mai multe