EXCLUSIV Cât de eficientă a fost interzicerea totală a pescuitului sturionilor. „Dacă prindeai o femelă-două cu caviar erai boierul boierilor“
0În cei aproape 20 de ani de la interzicerea pescuitului de sturioni în România nu s-a realizat niciun studiu ştiinţific din care să reiasă dacă măsura luată în 2005 a fost justă, dacă s-au refăcut stocurile de peşte în mediul natural sau, dimpotrivă.
În 2005, în România s-a luat decizia de impunere a prohibiţiei la sturion pe zece ani, ordinul fiind semnat de către reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în urma unei recomandări CITES (Convenţia asupra Comerţului Internaţional cu Specii în pericol din fauna şi flora sălbatică).
După ce a trecut un deceniu, tot fără niciun studiu de specialitate, măsura a fost prelungită pe o perioadă nedeterminată şi fără ca pescarii din localităţile Sfântu Gheorghe sau Sulina care se ocupau cu acest timp de pescuit să primească vreo compensaţie.
Autorităţile recunosc că deciziile s-au luat doar pe baza unor observaţii. „Nu a fost finanţat niciun studiu care să furnizeze vreo informaţie referitoare la starea stocurilor de sturioni. Există totuşi câteva date şi informaţii obţinute în cadrul unor proiecte. În anul 2018, în cadrul unui proiect au fost capturaţi accidental trei masculi de nisetru şi unul de păstrugă, care aveau implantate mărci CWT, semn că proveneau din programele de populare şi că se întorceau în Dunăre pentru a se reproduce. Aceasta este prima semnalare a prezenţei în fluviu a exemplarelor populate“, spun reprezentanţii Institutului Delta Dunării din Tulcea într-un răspuns trimis cotidianului „Adevărul“.
Pe ce bază s-a luat decizia interzicerii pescuitului la sturioni în 2005? Conform datelor oficiale, în România, capturile de sturioni au scăzut constant de la aproximativ 280 de tone în anul 1995 la aproximativ 32 de tone în anul 1999. „Exploatarea excesivă din perioada 2002 - 2005, când pescuitul comercial era încă permis, este documentată prin datele oficiale aprobate de Secretariatul Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii de faună şi floră ameninţată (CITES)“, spune biologul Marian Tudor, directorul Institutului Delta Dunării din Tulcea.
Dacă prindeai o femelă - două cu caviar erai boierul boierilor“
Pescarii din Sfântul Gheorghe deţineau monopolul pescuitului la sturioni. Când a început prohibiţia, în localitatea deltaică erau peste 50 de pescari care trăiau doar din pescuitul celor mai valoroşi peşti: morun, nisetru, păstrugă. Cu toţii şi-au abandonat carmacele (sculele cu care se prins sturionii) şi bărcile de lemn cu care ieşeau înainte de apusul soarelui sau după furtună la Marea Neagră pentru prinderea peştilor rari. Niciunul nu a primit nicio recompensă.
Nicu Efimov, de 59 de ani, era unul dintre pescarii care se ocupau cu această îndeletnicire moştenită de la străbunicii ucraineni. Bărbatul spune că nu a fost nicio problemă pentru pescari să-şi realizeze cotele la pescuit de sturion, semn că peştele era din belşug. „Începeam pescuitul la carmace din august şi prin noiembrie ne făceam cotele. Rar se întâmpla să ieşim până în decembrie, semn că se făceau repede cotele“, mărturiseşte fostul pescar de sturion.
Icrele negre erau foarte bine cotate. „Dacă prindeai o femelă - două cu caviar erai boierul boierilor. Caviarul în placentă valora 14 milioane de lei kilogramul. În barcă erau patru-şase pescari şi împărţeai câştigul, dar tot câştigai mult“, îşi aminteşte pescarul.
Pentru a dovedi că sturionii nu erau în pericol, el le-a cerut reprezentanţilor Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării raportările de peşte prins şi predat la cherhanale, unde se eliberau trei hârtii: una era dată pescarului, una rămânea la centrul de primire şi o alta ajungea la Rezervaţie. Din păcate, aceste informaţii nu se mai găsesc.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali
Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea