Mesaj emoţionant către un artist român emigrat în Franţa, în 1978: „Nu-ţi rămâne decât să mergi până la capăt: să-ţi spui –nu mai sunt român”
0Cantina Colegiului Tehnic „Ion Mincu” din Timişoara este una dintre spaţiile nonconformiste ale bienalei Art Encounters 2017. Cantina colegiului a fost transformată pentru o lună în galerie de artă.
Expoziţia „Dincolo de frontieră concept” reprezintă o variantă extinsă a celei organizate la Salonul de proiecte din Bucureşti, în februarie 2017, intitulată „Situaţii şi concepte”. Expoziţia investighează un episod al conceptualismului în intervalul 1969-1975 prin prisma reţelelor de legături şi a schimburilor de idei care uneau un nucleu de artişti originari din România.
Unul dintre artiştii prezenţi în expoziţie este Julian Mereuţă. S-a născut în 1943, la Bălţi, a murit în 2015, la Paris. A fost un critic de artă şi artist vizual interesat de artă conceptuală, performance, instalaţie, pictură, video.
În anii ‘60 a studiat istoria şi teoria artei la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar mai târziu a lucrat la revista Arta. În 1972 a expus la CAYC Buenos Aires, iar în 1973 a deschis expoziţia Desenele lui J.A., la Galeria Galateea, Bucureşti, împreună cu Ion Bitzan.
În anii ’70 a devenit apropiat de poetul Gellu Naum, iar în 1978 a emigrat la Paris.
Corespondeţa lui Mereuţă cu Jindrich Chalupecky
În expoziţia de la Timişoara este prezentată şi corespondenţa lui Julian Mereuţă cu artistul cehoslovac Jindrich Chalupecky.
Julian Mereuţă a devenit familiar cu neo-avangarda din Cehoslovacia în urma vizitei sale la Praga la sfâşrşitul lui august 1968, imediat după invazia Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale celorlalţi aliaţi ai Pactului de la Varşovia.
Cu acest prilej, Mereuţă l-a cunoscut pe criticul de artă ceh Jindrich Chalupecky, cu care a corespondat mulţi ani. Chalupecky era promotorul unei reţele pan-Europene de artă conceptuală care se revendica de la moştenirea lui Duchamp, fiind în contact cu Ion Bitzan.
Chiar dacă nu a ajuns niciodată în România, câteva din scrisorile lui Chalupecky către Mereuţă s-au păstrat.
Dintr-o astfel de scrisoare, datând din 1973, reiese că Chalupecky intenţiona să trimită la galeria lui Arturo Schwartz din Milano o serie de desene ale lui Mereuţă.
Chalupecky îi trimitea constant lui Mereuţă informaţii despre lumea artei, reviste (el scria constant în paginile revistei Flash Art), cataloage (monografia Jiri Kolar, de exemplu). Într-o scrisoare târzie, din 1979, Chalupecky îl avertizează pe Mereuţă asupra vicisitudinilor condiţiei de imigrant, după ce acesta din urmă părăsire devinitiv România la finele anului ’70:
„Viaţa unui emigrant nu este deloc de invidiat. Nu-ţi rămâne decât să mergi până la capăt: să-ţi spui –nu mai sunt român, acum am devenit francez de origine română. Taie punţile în urma ta. Franţa este xenofobă, o ştii. Situaţia artistică de la Paris este proastă. Să nu ţii să te conformezi – din punct de vedere artistic. (...) Bucureştiul nu mai există. Nu a existat niciodată. Parisul este noua ta patrie. Este curată sinucidere să trăieşti simţindu-te emigrant”.
Expoziţie inedită la cantina colegiului
În expoziţia de la cantina colegiului „Ion Mincu” mai pot fi văzute lucrări de Horia Bernea (1938-2000) – a fost unul dintre cei mai influenţi artişti români începând cu anii ’60, Roman Cotoşman (1935-2006) -fost membru al Grupului 111 din Timişoara, Ion Grigorescu - născut în 1945 în Bucureşti, unde trăieşte şi lucrează, figură emblematică a artei contemporane din România, Pavel Ilie (1927-1995) absolvent al Institutul de Arte Plastice din Bucureşti în 1955, emigrat în Elveţia în 1977. A expus împreună cu grupul 111 din Timişoara la Bienala Constructivistă de la Nürnberg, în 1969. Paul Neagu (1938-2004) –absolvent al Institutul de Arte Plastice din Bucureşti în 1965. În 1970 Neagu a părăsit România, s-a stabilit la Londra, devenind cetăţean britanic în 1977. Eugenia Pop s-a născut în 1945, la Cugir; dar s-a mutat la Cluj-Napoca. Decebal Scriba (născut în 1944) - trăieşte la Fontainebleau-Avon din 1991.
Citeşte şi:
FOTO Câţiva artişti clujeni au pus stăpânire pe o benzinărie din Timişoara