Ce conţine studiul de fezabilitate plătit înaintea construirii gropii de gunoi din vârful muntelui. Documentul, ignorat în totalitate la Consiliul Judeţean Suceava
0Studiul de fezabilitate comandat înainte de construirea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, judeţul Suceava, a scos la iveală nenumărate probleme cu privire la amplasamentul gropii, cum ar fi distanţa faţă de prima casă locuită, distanţa faţă de un tunel feroviar, izvoarele din apropiere, distanţa faţă de o arie protejată. Problemele sesizate au fost ignorate în totalitate de Consiliul Judeţean Suceava.
La data de 16 decembrie 2010, Consiliul Judeţean (CJ) Suceava a adoptat o hotărâre prin care a fost aprobat studiul de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici a deşeurilor ecologice din judeţul Suceava, printre care se află şi groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş. Documentul este semnat de preşedintele de atunci al CJ Suceava, Gheorghe Flutur, care este şi în prezent în fruntea administraţiei judeţene.
Studiul de fezabilitate acceptat de către CJ Suceava a fost realizat de către firmele germane C&E Consulting and Engineering GmbH şi Louis Berger SAS Poyry Environement GmbH.
Specialiştii din Germania au descoperit mai multe nereguli cu privire la amplasamentul gropii, pe care reprezentanţii CJ Suceava le-au ignorat în totalitate.
„La Pojorâta există parţial un izvor în apropiere. Mai mult, există şi o pantă abruptă ( 25 – 30%) la amplasamentul de la Pojorâta. Acestea reprezintă o problemă în ceea ce priveşte inundaţiile posibile şi în ceea ce priveşte stabilitatea geotehnică”, se arată în studiul de fezabilitate.
Specialiştii germani au atras atenţia cu privire la existenţa unor tuneluri feroviare subterane la o distanţă mai mică de 200 de metri de amplasamentul gropii de gunoi, dar şi a faptului că la o distanţă de 500 de metri există case locuite. Conform legislaţiei în vigoare, gropile de gunoi trebuie să fie amplasate la peste 1 kilometru de prima casă locuită.
„Prin urmare, gestionarea unui depozit lângă Pasul Mestecăniş poate avea o influenţă nefavorabilă, deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua şi zonele înconjurătoare din cauza vitezei mari a vântului. Din aceste motive, nu putem recomanda construirea şi gestionarea unui depozit central în această zonă. De asemenea, pe harta topografică mai există o zonă cu inscripţia «zonă pentru conservarea apei». Prin urmare, amplasamentul ar fi localizat în sau în apropierea unei arii protejate cu apă”, au concluzionat cei de la C&E Consulting and Engineering GmbH şi Louis Berger SAS Poyry Environement GmbH.
Mai trebuie precizat faptul că din cele 60 de puncte oferite de specialiştii germani în studiul de fezabilitate întocmit în 2010, amplasamentul de la Pojorâta a primit doar 23,5 puncte. În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Suceava, în fruntea cu Gheorghe Flutur, a ignorat neregulile descoperite de către realizatorii studiului de fezabilitate şi au continuat să construiască cea mai mare aberaţie făcută cu bani de la Uniunea Europeană.
Am încercat să obţinem un punct de vedere din partea celor de la Consiliul Judeţean Suceava, însă fără succes.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava urmează să facă recepţia finală la groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, una dintre cele mai mari aberaţii construite cu bani europeni în ţara noastră, după ce staţia de epurare a fost finalizată.
Constructorii au finalizat staţia de epurare a gropii de gunoi, astfel că lucrările au fost terminate. În groapa de gunoi au fost investite 27 de milioane de lei.
Această recepţie nu este sinonimă cu darea spre folosinţă, deoarece groapa de gunoi nu are încă un operator.
Alte ştiri pe această temă: