Oamenii guvernării Năstase, la Sibiu. Ce s-a întâmplat cu reprezentanăţii PSD care reprezentau Sibiul în perioada 2000-2004
0Dintre ”greii” PSD din perioada guvernării Adrian Năstase doar doi mai ocupă astăzi funcţii publice. Este vorba despre ioan Cindrea şi Ioan Banciu, primul actual vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu iar cel de-al doilea, actual vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii.
Ioan Cindrea, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, a fost în timpul guvernării Adrian Năstase deputat şi apoi secretar de stat în Ministerul Muncii, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În 2000, Cindrea a candidat pentru postul de primar al Sibiului, fiind învins în mod surprinzător la momentul respectiv în turul II de actualul candidat al ACL pentru alegeri prezidenţiale 2014, Klaus Iohannis, care a câştigat atunci primul său mandat de primar al Sibiului.
Din 2004 şi până în iunie 2012 Cindrea a fost deputat în Parlamentul României. La alegerile locale din 2012, a fost ales în fruntea Consiliului Judeţean Sibiu după ce l-a învins în cursa electorală pe Martin Bottesch (FDGR).
Unul din cei mai longevivi preşedinţi de filiale PSD din ţară, Ioan Cindrea îşi leagă numele şi de o serie de acuzaţii de conflict de interese, acuzaţii asupra cărora urmează să se pronunţe instanţa.
În anul 2011, Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat pe Ioan Cindrea, la momentul respectiv deputat, de conflict de interese, pentru că în perioada 5.10.2009-01.02.2011 a avut-o angajată pe Amalia Cindrea, soţia sa, la cabinetul său parlamentar. Cindrea a contestat în instanţă decizia ANI, iar pe 21 martie 2012 Curtea de Apel Alba Iulia i-a admis acţiunea prin care Cindrea solicita anularea actului administrativ. Fostul deputat a intrat ulterior în competiţia electorală la alegerile locale, iar în iunie 2012 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu. Agenţia Naţională de Integritate a făcut însă recurs la decizia de la Alba, pe 13 august 2012, iar dosarul a fost înregistrat în 21 august 2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa Supremă s-a pronunţat marţi, 18 martie 2014, şi a respins recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 115 din 21 martie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.
Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Pe 27 iunie 2014, Parchetul General a anunţat trimiterea în judecată a lui Cindrea pentru conflict de interese. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a constatat pe 14 august 2014 "legalitatea sesizării instanţei" şi a dispus începerea judecăţii în cazul preşedintelui CJ Sibiu. Cindrea a făcut contestaţie, care s-a judecat vineri, 26 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea a respins contestaţia iar procesul are un nou termen pe data de 26 noiembrie 2014, la ICCJ.
Ioan Banciu este un alt lider marcant al PSD Sibiu aflat în funcţii publice de pe vremea guvernării Adrian Năstase şi rămas şi astăzi în prim-planul administraţiei publice locale. Între 2002 şi 2005 Banciu a fost viceprimar al Sibiului, în mandatele lui Klaus Iohannis, funcţie din care a demisionat la cererea lui Klaus Iohannis care a spus la momentul respectiv că preşedintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, a făcut nişte declaraţii peste care nu poate să treacă. Motivul l-au constituit atacurile lansate de Mircea Geoanã, care l-a acuzat pe Klaus Iohannis că a pus interesele politice ale Alianţei DA deasupra intereselor sibienilor.
După ce a părăsit postul de viceprimar, Banciu s-a întors în cadrul regiei de apă din Sibiu, ca şi director tehnic. În 2008, a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, post pe care şi l-a păstrat şi după alegerile locale din 2012. Banciu este unul dintre vicepreşedinţii organizaţiei judeţene PSD Sibiu.
Constantin Morar a fost, în perioada guvernării Năstase, preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu. Din 2004 şi până în 2005 Morar a fost vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii, funcţie din care a fost demis cu scandal de prefectul de atunci al Sibiului, Ion Ariton, devenit mai târziu ministru al economiei în guvernul condus de Emil Boc.
Morar a fost acuzat că s-ar fi aflat în incompatibilitate pentru că ar fi deţinut, simultan, funcţiile de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu şi de preşedinte al Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică. Morar a contestat decizia în instanţă însă a pierdut procesele atât la Tribunalul Sibiu cât şi la Curtea de Apel Alba Iulia.
În 2008, Morar a candidat, fără success, pentru un post de senator din partea PSD.
Om de afaceri discret dar foarte cunoscut în Sibiu, Morar a demisionat din PSD în anul 2010, pe motiv că ar fi fost poziţionat într-un con de umbră. Ulterior, s-a înscris în UNPR şi a devenit subprefect al Sibiului în luna septembrie 2011, funcţie pe care şi-a păstrat-o până în mai 2012, când a fost înlocuit cu Mircea Creţu.
Mircea Silvestru Lup a fost, între 2001 şi 2005, prefect al judeţului Sibiu. A fost apoi administrator al unei societăţi de avocatură din Sibiu şi ulterior avocat în Baroul Sibiu, iar între 2008 şi 2012 a fost deeputat PSD în Parlamentul României.
Lup a dispărut din viaţa publidcă după ce a fost implicat, în 2012, într-un scandal, când, membru PSD fiind, a anunţat că se opune nominalizării lui Gheorghe Huja ca şi candidat al USL pentru primăria Cisnădie. Huja, fost viceprimar PDL, trecuse între timp în rândurile PNL.
Gheorghe Suditu, unul din ”greii” PSD Sibiu, a fost deputat în Parlamentul României în perioada guvernării Adrian Năstase. Ulterior, Suditu a mai ocupat funcţia de director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a fost de asemenea membru în consiliul de administraţie al Aeroportului Internaţional Sibiu.
Vă mai recomandăm:
Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale 2014 sunt cele şase imobile deţinute de Klaus Iohannis şi de soţia sa în municipiul Sibiu. Controversele au fost cu atât mai mari cu cât candidatul ACL la Preşedinţie a fost foarte rezervat în privinţa acestui subiect. Pentru a face lumină în acest caz, jurnaliştii „Adevărul“ au mers pe urmele imobilelor primarului din Sibiu.
EXCLUSIV Klaus Iohannis. Secretele neamţului care vrea să fie preşedintele României
Klaus Werner Iohannis este primul personaj prezentat în detaliu, din seria candidaţilor la preşedinţia României, în cadrul campaniei „Alege preşedintele”, pe care ziarul „Adevărul” o demarează astăzi atât în ediţia tipărită, cât şi în cea online, pe www.adevarul.ro.
O discuţie simplă în limba română, pe plaiurile Ţinutului Secuiesc, se transformă într-o adevărată încercare pentru mulţi locuitori de aici. Copiii recunosc că li se predă la şcoală limba ţării lor, chiar şi câte trei - patru ore pe săptămână, dar asta nu le este suficient pentru a putea să te înţeleagă sau să-ţi răspundă.
Cu puţin timp înainte de intrarea în campanie electorală, liderii UDMR au depus în Parlament un nou proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Jurnaliştii „Adevărul” au vrut să afle cum a ajuns acest proiect în inima Secuimii, în Harghita şi Covasna, la oamenii de rând. Părerile lor sunt împărţite.