Ce este ciudata Săptămână Neagră în tradiţia românească. A început cu Paştele Blajinilor, sărbătoare cu rădăcini păgâne

Tradiţia populară spune că perioada 27 aprilie - 4 mai 2020 este cunoscută ca Săptămâna Neagră, adică a morţilor, cea care urmează Săptămânii Luminate.

 Şi tot în tradiţia populară, prima zi de luni din a doua săptămână de după Paşte este cunoscută sub denumirea de Paştele Blajinilor. 

I se mai atribuite şi alte denumiri - Lunea Morţilor, Paştele Morţilor, Paştele Mic, Paştele Rohmanilor sau Mătcălăul, legat de toate acestea apărând o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, unele păstrându-se mai mult, altele mai puţin. 

De exemplu, Paştele Blajinilor din prima zi de după Duminica Tomii este la mare preţ în Republica Moldova, când aproape toată suflarea comunităţilor merge la cimitir, la căpătâiul rudelor şi prietenilor, având loc şi sfinţirea mormontelor. 

Tradiţia creştină populară susţine că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi şi în ziua când se ţine sărbătoarea sufletele lor sunt slobode şi se întorc acasă, spre a se ospăta din hrana ofrandă. 

De Paştele Blajinilor se mai crede că sufletele morţilor sunt libere şi de aceea, în această zi, se gătesc multe bucate care se împart vecinilor, cu credinţa că morţii numai în această zi sînt liberi şi pot gusta din bunătăţi. În multe zone se împart ouă şi colaci săracilor şi se oficiază slujbe în cimitire. În această zi nu se pomenesc doar morţii cunoscuţi, ci tot neamul strămoşilor comuni.

De asemenea, se obişnuieşte ca fiecare femeie să aducă cu ea un ştergar strâns la un capăt şi legat cu o lumânare, fiind dat apoi preotului care urmează sa citească pomenicele. Se mai spune că blajinii sunt fiinţe mitice, vieţuiesc pe alt tărâm, că ar fi printre primii oameni de pe pământ, că sunt incapabili să facă rău, întrucât trăiesc doar în post şi rugăciune.

Ar fi entităţi despre care se povesteşte că trăiesc pe Tărâmul Celălalt, în Ostroavele Albe ale Apei Sâmbetei, râul mitic aflat la horarul dintre cele două lumi. Li se mai spune Rogmani în Moldova, Ragmani în Maramureş, Rohmani în Bucovina sau Rugmani în Năsăud, de unde şi Paştele Rohmanilor sau alte denumiri sfecifice zonei.

Există credinţa că ar fi descendenţi ai oamenilor primordiali, cei prezenţi la facerea lumii şi că, încă de pe atunci, susţin stîlpii Pământului, iar lipsa acestora ar arunca lumea în haos.

Mătcălăul, „patronul“ fetelor care se prind „mătcuţe“

Singurul moment din an când oamenii pot comunica cu blajinii este cel pascal. Atunci tinerele fete neajunse la pubertate şi femeile aruncă coji de ouă roşii pe apele curgătoare, pentru ca o săptămână mai târziu, în prima zi de după Duminica Tomii, aceste fiinţe enigmatice să primească vestea Învierii Mântuitorului.

În poveştile populare, blajinii sunt blânzi, înţelepţi şi pururi fericiţi, nu cunosc războiul, răul, ura, minciuna şi duc o viaţă de sfinţi, postind pentru omenire. Femeile lor trăiesc separate de bărbaţi şi se vorbeşte că sînt mai frumoase decât pământencele. În Bucovina şi acum i se zice unei fete frumoase că este o Rohmăniţă.

Despre blajini se vehiculează că provin din copii nebotezaţi, care au murit imediat după naştere. Legendele mai spun despre ei că ar fi urmaşii celor care şi-au găsit sfîrşitul pe mare, în momentul în care Moise a scăpat poporul evreu de robia egipteană, despărţind apele. Aceştia au rămas pe o insulă apropiată de Rai, pe unde ar trece Apa Sâmbetei.

În unele zone ale ţării, Paştelui Blajinilor i se mai spune Mătcălăul, acesta fiind „patronul“ fetelor care, în această zi, se prind „mătcuţe“, adică surate, surori de cruce. Ar fi o fiinţă parte omenească şi parte îngerească, un tânăr frumos şi nemuritor, care umblă prin lume, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a „spurcat“ cu sudalme şi fărădelegi.

În prima zi din Săptămâna Neagră este celebrat Paştele Blajinilor, o sărbătoare supusă numeroaselor interdicţii care ar avea legătură cu moartea. Cât priveşte superstiţiile legate de Săptămâna Neagră, ele

sunt legate de morţi.

Se afirmă că rudele rudele celor decedaţi fără lumânare aprinsă trebuie să ţină post, deoarece le va fi rău pe cealaltă lume şi că ajung în iad. Alt obicei este acela de a nu face pomană acelora care mor în această săptămână, deoarece, fiind în Săptămâna Neagră, sufletele morţilor nu o văd.

Paştele Blajinilor este o sărbătoare religioasă specifică Europei de Sud-Est, unii considerând-o creştină, iar de alţii cu ceva rădăcini păgâne. Anul acesta, date fiind restricţiile impuse de epidemia de coronavirus, cei care doreau să sfinţească mormintele de Paştele Blajinilor nu au putut-o face.